Economie
Nepal, Sri Lanka și India, principalele surse de forță de muncă străină în România în 2025
În contextul crizei forței de muncă locale, România se bazează tot mai mult pe muncitori străini. Datele furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) arată că, în prima jumătate a anului 2025, cele mai multe avize de angajare au fost emise pentru cetățeni din Nepal, Sri Lanka și India.
Nepal, Sri Lanka și India, principalele surse de forță de muncă străină în România în 2025| Foto: depositphotos.com
Top trei țări care furnizează anul acesta forță de muncă străină pe teritoriul României este format din Nepal, cu 18.772 de persoane, Sri Lanka, la o diferență mare, cu 6.295 de lucrători, și India, cu 3.445 de persoane, potrivit comisarului-șef Daniel Titirigi, director al Direcției Migrație în cadrul Inspectoratului General de Imigrări (IGI).
Topul țărilor care furnizează forță de muncă în România
„Am aici o situație statistică pentru principalele 10 state care furnizează forță de muncă pe teritoriul României. Am avea pe primul loc Nepal, cu 18.772 de persoane, Sri Lanka, la o diferență mare, 6.295, apoi India - 3.445, Bangladesh, Egipt, Pakistan, Maroc, Turcia, Etiopia, Filipine. Vorbim de cei pentru care au fost solicitate anul acesta avize de angajare”, a afirmat Titirigi, citat de Agerpres.ro.
În altă ordine de idei, comisarul-șef a arătat că nu există date îngrijorătoare cu privire la nerespectarea legislației în domeniu de către angajații străini sau de angajatori.
„Avem sancțiuni contravenționale aplicabile pentru lipsa avizului de angajare ori detașare sau lipsa avizului de angajare și a celui de detașare, inclusiv fără a avea un contract de muncă valabil. Sunt două sancțiuni contravenționale prevăzute de Ordonanța Guvernului 25/2014 privind încadrarea și detașarea străinilor pe teritoriul României. Avem 404 sancțiuni contravenționale săvârșite în perioada 01.01.2024 - 30.06.2025. Deci, raportat la numărul de persoane care vin în România și numărul angajatorilor din România care uzitează de forță de muncă, apreciez că nu este un număr ridicat pentru aceste fapte. De asemenea, neanunțarea de către persoanele fizice cetățeni străini a modificării raporturilor privind încetarea sau suspendarea raportului juridic - avem 148 de sancțiuni contravenționale și, de asemenea, pentru necomunicarea datelor de către angajatori sau străini - 130 de sancțiuni contravenționale. Ca atare, n-aș zice că sunt niște cifre care să fie îngrijorătoare din perspectiva respectării legislației de către străini sau de către angajatori”, a transmis acesta.
CITEȘTE ȘI:
BNR face un sondaj despre „avuția românilor”: „Se va obține și o mai bună cunoaștere, pentru optimizarea direcționării ajutoarelor sociale”
De asemenea, oficialul IGI a transmis angajatorilor să fie foarte atenți în procesul de selecție a forței de muncă din străinătate, astfel încât să se evite cazurile de emigrație ilegală mascată.
„Recomandăm atenție foarte mare în procesul de selecție, pentru că Inspectoratul General de Imigrări, în momentul în care eliberează acele avize de angajare, face verificări și în ceea ce privește persoanele care au venit la acele societăți comerciale, astfel încât să ne formăm părerea că persoanele respective nu vin în România în alt scop decât pentru muncă și nu ne aflăm într-o situație de emigrație ilegală mascată. La aderarea la spațiul Schengen, viza de lungă ședere emisă de autoritățile române și permisul de ședere conferă un drept de ședere până la 90 de zile în spațiul Schengen și atunci procesul de verificare trebuie să fie aliniat legislației Schengen, iar verificările pe care România și le-a asumat prin autoritățile române atunci când a aderat a fost ca acelea să confere un pilon de stabilitate din perspectiva migrației ilegale și să nu ne confruntăm cu astfel de probleme”, a explicat el.
Respectarea legislației, în parametri acceptabili
Inspectoratul General de Imigrări (IGI) a eliberat în 2025, până în prezent, peste 42.500 de avize de angajare pentru cetățeni străini, la care se adaugă avizele pentru schimbarea angajatorului și cele pentru schimbarea de funcție.
De asemenea, în perioada 01.01.2024 – 30.06.2025 au fost aplicate:
- 404 sancțiuni pentru lipsa avizului de angajare sau detașare
- 148 sancțiuni pentru neanunțarea modificărilor contractuale
- 130 sancțiuni pentru necomunicarea datelor de către angajatori sau lucrători
Creșterea accelerată a cererii de forță de muncă în sectoare precum producția, construcțiile și serviciile determină angajatorii să se bazeze tot mai mult pe muncitori extracomunitari, într-un context în care resursele locale sunt insuficiente. Conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări, la finalul anului 2024 erau înregistrați peste 140.640 de angajați proveniți din afara Uniunii Europene care lucrează legal în România. Cei mai mulți dintre aceștia provin din Nepal, Sri Lanka, Turcia și India, iar domeniile în care activează cu preponderență sunt producția (29.141 de angajați), construcțiile (28.538), comerțul (20.008), HoReCa (18.844) și serviciile administrative și de suport (12.189).
Potrivit Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM), această cifră reflectă doar o parte din nevoia reală a pieței, care este mult mai mare și rămâne departe de a fi acoperită. Cu toate acestea, pentru al doilea an consecutiv, plafonul anual pentru anul 2025 a fost menținut la 100.000 de avize. Mai mult de 60% dintre aceste avize vizează meserii din zone precum agricultura, construcțiile, curățenia sau manipularea mărfii, domenii în care angajatorii români întâmpină dificultăți majore în recrutarea locală.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: depositphotos.com
CITEȘTE ȘI:
