Administrație
Metroul aduce praf, zgomot, ambuteiaje și restricții. Dan Tarcea: va fi deranj în oraș!
Săpăturile la metrou pentru lansarea „cârtițelor” în subteran au început de mai bine de 24 de ore, iar viceprimarul Dan Tarcea le transmite clujenilor să se pregătească de un mare deranj.
Viceprimarul Dan Tarcea și primarul Emil Boc au participat, luni, la săpăturile pentru lansarea „cârtițelor” în subteran| Foto: Bianca PREDA – monitorulcj.ro
„Noi suntem conștienți că va fi și un deranj în oraș adică dacă cineva își imaginează că vom putea să construim acest metrou fără să fie deranj în oraș se înșeală. Categoric discutăm aici de săpături deschise, discutăm de praf, discutăm de zgomot, discutăm de ambuteiaje, discutăm de restricții de circulație, pentru că nu avem cum să facem acest metrou pentru că prima dată nu facem metrou și după aceea vin cu clădirile. Nu ai cum, nu este sustenabil, dar suntem pregătiți ca să facem față acestor provocări, să găsim soluțiile alternative astfel încât să putem diminua la maxim disconfortul pe care o să-l simte clujenii în anii care urmează. 2031 este anul până în acest moment de finalizare a acestui metrou. Nu avem niciun alt document semnat de prelungirea al acestui termen în acest moment”, a spus Dan Tarcea, la un post de radio local.
CITEȘTE ȘI:
Start la săpat! Metroul din Cluj coboară 24 de metri sub oraș! Boc: Avem finanțare până în 2031!
Viceprimarul susține că „nu există niciun oraș în Europa care să aibă o mobilitate urbană sustenabilă fără să aibă metrou” și este de acord că „proiectul generează foarte multe controverse”.
„Sunt vreo 11 orașe în această parte de lume în care funcționează metroul, orașe cumva similare cu municipiul Cluj-Napoca. De aceea, cred că, nu cred că sunt convins că este singura modalitate de a avea o mobilitate sustenabilă pe termen lung. Sigur că asta trebuie să fie legată și de alte proiecte, de proiectul trenului metropolitan, de proiectul centurii metropolitane și de alte legături care să ajută descongestionarea traficului. Este cel mai complex proiect de care m-am ocupat sau de care mă ocup și la care particip pentru că necesită foarte multe specialități care trebuie să fie puse împreună. Este mult mai complex decât un proiect de centură metropolitană sau de autostradă”, a mai spus Tarcea.
Proiectul merge înainte
„Sigur că mi-aș dori să fie cu săpătură închisă dar nu este posibil pentru că atunci deranjul ar fi mult mai mic. Într-adevăr, au fost câțiva sceptici prin oraș. Noi avem răbdare și spunem clar și respicat că acest proiect va merge mai departe. Acum, cu ei sau fără ei, noi avem un obiectiv de finalizare a acestui proiect. Să nu credeți că noi, dacă ne-am apucat de un proiect sau dacă la un proiect nu există sceptici, nu facem presiune și nu mergem mai departe cu acest proiect. Atâta timp cât l-am aprobat în Consiliul Local și am început un proiect avem această obligație să-l ducem la bun sfârșit. Nu am fi putut semna un contract de o asemenea anvergură dacă nu ar fi fost în spate toate elementele asigurate, pornind de la toate avizele necesare, pornind de la susținerea Guvernului României, pentru că acest obiectiv nu se poate face fără suport guvernamental oricât ne-am dorit noi să spunem că putem face.
Nu se poate face și ne avem acest suport guvernamental pentru că am semnat contractul de finanțare pentru metrou, iar contractul de finanțare pentru metrou are cel puțin trei componente. Are fondurile europene. Aici în fondurile europene pot să fie multe nuanțe din fondurile europene, pornind de la PNRR și terminând cu programele operaționale de transport. Discutăm de fonduri guvernamentale și discutăm de bani care vin din certificate verzi. Adică toate aceste trei surse de finanțare sunt prinse în contractul de finanțare.
Treaba este a guvernului să vadă cum ajustează acești bani, adică guvernul vine și spune «vreau să iau 50 de milioane din PNRR sau nu vreau să iau 50 de milioane din PNRR», «vreau să pun banii pe programul operațional de transport». Deci guvernul este cel care decide în interiorul acestui contract cum etapizează aceste sume. Am primit aproape 300 de milioane de euro de la Guvernul României. Guvernul decide, deja s-au plătit banii, sunt achitați încă de anul trecut. Banii sunt de la Guvernul României, dar guvernul decide de unde face decontarea acestor bani. Poate să o facă fie din fonduri PNRR, fie din alte surse europene care sunt la dispoziția guvernului.
Sigur că au fost tot felul de controverse că sunt bani din PNRR sau nu sunt bani din PNRR. În aceste momente nu putem discuta de un pericol de a nu avea finanțare peste acest pentru acest proiect și proiectul va merge mai departe pentru că este un proiect extrem de important pentru întreaga noastră comunitate. Și vom vedea vom vedea care sunt efectele acestui metrou în momentul în care va fi gata”, a mai spus viceprimarul.
Tarcea: Întârzieri există și în Germania
Viceprimarul Clujului recunoaște existența unor decalaje, dar spune că întârzierile pot fi recuperate.
„Aș vrea doar să mai menționez încă un aspect. Dacă vă aduceți aminte, metroul din Cluj nu era programat să înceapă din Florești. Era programat să înceapă din Sopor. Noi am făcut toate demersurile de a începe acest obiectiv din cartierul Sopor. Urmând unei solicitări a Guvernului României, a trebuit să modificăm această componentă, astfel încât să începem din Florești pentru Spitalul Regional de Urgență. Și atunci am avut această solicitare de a începe partea de metrou din Florești, tocmai ca și componentă de a putea asigura o accesibilitate mai bună și la partea de metrou. Și acolo au fost câteva întârzieri, câteva luni, în care a trebuit să dăm o reconfigurare a traseului pentru a putea să începem din această parte din Florești.
Și aș vrea să vă dau un exemplu pe care l-am auzit zilele trecute. Este vorba de Stuttgart, un oraș emblematic din Germania, aș spune că unul dintre cele mai importante orașe ale Germaniei, în care au vrut să facă în gara din Stuttgart un tunel, să lege un metrou, niște lucrări de infrastructură, acolo au început, deja au o întârziere de cel puțin zece ani față de ce și-au estimat că vor termina. Și totuși discutăm de Stuttgart, iar un buget de 4 miliarde inițial și-au ajuns la 16 miliarde. Deci lucrul acesta se întâmplă în această lume pentru că discutăm din niște proiecte extrem, extrem de complicate, și extrem de costisitoare”, a adăugat Tarcea.
Tarcea: Nu am luat bani de la centura metropolitană
Viceprimarul a negat că administrația locală a prioritizat metroul în detrimentul centurii metropolitane.
„O centură metropolitană asigură traficul de tranzit, adică face ca mașinile care intră prin oraș să poată să meargă prin altă parte, pentru că dați-mi voie să am niște rezerve că cineva care va dori să meargă din Mănăștur în Mărăști va merge pe centura metropolitană. Deci cu toate că vom avea drumuri de legătură acolo, dați-mi voie să fiu sceptic că se va întâmpla acest lucru, și atunci noi trebuie să asigurăm pe lângă această mobilitate sustenabilă și partea de tranzit, de aceea aceste două proiecte sunt complementare, ele nu sunt diferite. Aș vrea să spun că noi nu am luat banii de la centura metropolitană și am dus la componenta de metrou. Este foarte important de stabilit acest aspect. Ele au mers pe culoare diferite. Trenul metropolitană a mers pe un anumit culoar, centura metropolitană pe alt culoar și metrou pe alt culoar. Dacă noi nu am fi făcut, să spun așa, partea de metrou sau demersurile pentru partea de metrou, nu am fi fost mai în față cu centura metropolitană. Să fie foarte clar, pentru că am auzit foarte multe voci care spun «da, ați prioritizat metrou și ați lăsat deoparte centura metropolitană». Este fals. Ne-am prioritizat toate aceste proiecte de infrastructură și ne-am dus și le-am împins cât de mult am putut ca să le putem finaliza și să fim în fază sustenabilă pentru ele”, a încheiat Tarcea.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
