Actualitate
A murit profesorul Mircea Muthu, una dintre figurile majore ale învățământului clujean
Scriitorul clujean Mircea Muthu, profesor și teoretician al literaturii în cadrul Facultății de Litere a UBB, a murit la 82 de ani.
A murit Mircea Muthu, profesor și teoretician al literaturii în cadrul Facultății de Litere a UBB|Foto: Facultatea de Litere UBB Cluj-Napoca - Facebook
Comunitatea academică a UBB se desparte cu tristețe de scriitorul și criticul Mircea Muthu, profesor emerit al Facultății de Litere a Universității Babeș-Bolyai.
CITEȘTE ȘI:
A murit o mare jurnalistă clujeană: Vestea i-a îndurerat pe toți
„Anunțăm cu tristețe plecarea dintre noi a profesorului Mircea Muthu (1 ianuarie 1944 – 22 ianuarie 2026), una dintre figurile majore ale comparatismului clujean, critic și teoretician al literaturii cu vocație de sinteză, care a investigat literatura română într-un orizont sud-est european”, se arată în mesajul de rămas-bun transmis de Facultatea de Litere UBB Cluj-Napoca.
A murit profesorul Mircea Muthu, una dintre figurile majore ale învățământului clujean
Absolvent al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” (1967) și doctor (1976) cu o teză despre balcanismul literar românesc, și-a desfășurat cariera universitară la Cluj, devenind profesor în 2002.
În plan instituțional, a avut un rol decisiv în administrarea facultății și a universității, ca decan al Facultății de Litere în două mandate (1992–1996; 2004–2008), prorector al UBB (1996–1998; 1998–2002) și rector interimar (iulie-noiembrie 1998).
A debutat publicistic în „Tribuna” (1967) și a colaborat constant la reviste precum „Echinox”, „Tribuna” și „Jurnalul literar”, conturând un profil intelectual discret și exigent. Pentru contribuțiile sale academice și culturale a fost distins cu titlul de Cavaler al Ordinului Național de Merit (2000) și Cavaler al Ordre des Palmes Académiques pentru contribuțiile aduse culturii franceze (2001).
Premiul „George Călinescu” pentru întreaga activitate
A primit de asemenea Premiul pentru critică şi istorie literară al Uniunii Scriitorilor din România, 2002, precum și Premiul „George Călinescu” pentru întreaga activitate decernat de Muzeul Naţional al Literaturii Române Bucureşti, 2016.
Contribuțiile sale critice cuprind volume esențiale, precum Orientări critice (1972), Literatura română și spiritul sud-est european (1976), Permanențe literare românești în perspectivă comparată (1986), Alchimia mileniului (1989; ed. a II-a, 2008), Liviu Rebreanu sau paradoxul organicului (1993), Dinspre Sud-Est (1999), Balcanologie (vol. I–III, 2002–2008), Europa de Sud-Est în memoria culturală românească. Bibliografie (2011) și sinteza Balcanismul literar românesc (I–III, 2002; ed. definitivă 2017).
Studii despre memoria culturală transilvană
Preocuparea pentru estetică și pentru memoria culturală transilvană se consolidează prin Studii de estetică românească (ed. revăzută, 2014), Estetica între mediere și sinteză (2016), Repere culturale transilvane (vol. I, 2013; vol. II, 2018), Estetica sau melcul și cochilia (2021) și Via transilvanica – repere istorice și culturale (2023). A participat și la mari proiecte lexicografice: Scriitori români. Mic dicționar (1978), Dicționarul scriitorilor români (vol. I–III, 1995–2000), Dicționar analitic de opere literare românești (vol. I–III, 1998–2000) și Dicționar esențial al scriitorilor români (2001).
Activitate poetică discretă
Activitatea poetică, mai discretă, dar constantă, este reprezentată prin volume precum Esențe (1994), Grafii (2004), Trepte (2013) și, în ultimii ani, prin antologia de autor Trepte: esențe, grafii, umbre, margini (2024), însoțită de desenele lui Călin Stegerean.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
