Actualitate
35 de ani de la prima mineriadă. Peste 70% dintre tineri nu știu nimic despre evenimentele din 13-15 iunie 1990. Care este atitudinea acestora față de proteste și protejarea democrației?
La 35 de ani de la Mineriada din iunie 1990, unul dintre evenimentele istoriei recente a României este cunoscut doar de puțin peste jumătate dintre români.
Mineriada din Bucuresti; mineri in Piata Universitatii. Foto: SORIN LUPSA/ AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA
Aproape jumătate dintre români nu știu ce s-a întâmplat acum 35 de ani, la evenimentele din 13-15 iunie 1990, potrivit Barometrului Informat.ro – INSCOP Research realizat în perioada 26-30 mai 2025.
Evenimentele din 13-15 iunie 1990, necunoscute pentru tineri
54.1% dintre respondenți spun că știu ce s-a la evenimentele din 13-15 iunie 1990, în timp ce 45.7% răspund negativ. 0.2% nu răspund.
CITEȘTE ȘI:
Ion Iliescu și Petre Roman, trimiși din nou în judecată în Dosarul Mineriadei
Declară că știu ce s-a la evenimentele din 13-15 iunie 1990 în proporții semnificativ mai mari decât media populației:
*votanții PNL (71%),
*PSD (63%),
*USR (62%),
*bărbații (64%), persoanele cu vârsta de 45-59 de ani (67%) și peste 60 de ani (72%),
*cei cu studii superioare (72%) și locuitorii din urbanul mare (peste 60%).
Declară că nu știu ce s-a întâmplat acum 35 de ani pe 13-15 iunie în proporții mai mari decât media populației în special:
*votanții AUR (60%),
*persoanele cu vârsta de 18-29 de ani (76%) și cele cu vârsta între 30-44 de ani (62%)
*cele cu educație primară (60%) și locuitorii din mediul rural (52%).
Ce spun tinerii despre protestele pentru apărarea drepturilor și libertăților?
Întrebați dacă, în cazul în care drepturile și libertățile le-ar fi amenințate, ar participa în mod constant la proteste în stradă până când aceste amenințări ar dispărea, 55.8% răspund „Da, pentru că doar așa pot fi apărare drepturile și libertățile”.
26.8% aleg varianta „Nu, pentru că nu așa pot fi apărate drepturile și libertățile”. 16.5% spun că nu și-au format o opinie, iar 0.9% nu răspund.
Răspund „Da, pentru că doar așa pot fi apărare drepturile și libertățile” în proporții mai mari decât media populației:
*votanții AUR (68%),
*tinerii sub 30 de ani (63%) și persoanele cu educație primară (65%).
Aleg varianta „Nu, pentru că nu așa pot fi apărate drepturile și libertățile” mai ales: *votanții PSD (52%),
*persoanele peste 60 de ani (42%), persoanele cu educație medie (32%) și locuitorii din urbanul mic (32%).
„Unul dintre evenimentele istoriei recente a României care a marcat profund regimul nostru democratic este cunoscut doar de puțin peste jumătate dintre români. Mai mult, se observă diferențe semnificative de cunoaștere pe diverse categorii de populație”, semnalează directorul INSCOP Researc, Remus Ștefureac.
Peste 70% dintre votanții PNL și peste 60% dintre votanții PSD și USR declară că știu ce s-a întâmplat pe 13-15 iunie 1990, în timp ce 60% dintre votanții AUR declară că nu știu ce s-a întâmplat în urmă cu 35 de ani.
De asemenea, 76% dintre tinerii cu vârsta de 18-29 de ani declară că nu știu ce s-a întâmplat pe 13-15 iunie.
Pe de altă parte, 68% dintre votanții AUR și 64% dintre tinerii cu vârsta de 18-29 de ani declară că în cazul în care drepturile și libertățile le-ar fi amenințate, ar participa în mod constant la proteste de stradă până când amenințările ar dispărea.
În contrast, doar 30% dintre votanții PSD declară că ar participa la asemenea proteste. Raportat la totalul populației, aproape 56% declară că ar participa la proteste pentru că doar așa pot fi apărate drepturile și libertățile.
„Dimensiunea acțională a apărării drepturilor și libertăților prin proteste de stradă pare a fi ancorată mai degrabă în percepția asupra prezentului, motivațiile izvorâte din cunoașterea evenimentelor relevante ale istoriei recente fiind mai fragile. Aceste date arată o dată în plus nevoia întăririi educației cu privire la istoria recentă, ca element relevant pentru consolidarea culturii democratice și a unei societăți reziliente la agresiuni, care pun sub semnul întrebării însăși fundamentele regimului nostru democratic”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Barometrul Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.
Datele au fost culese în perioada 26-30 mai 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.
Ion Iliescu și Petre Roman, trimiși din nou în judecată în Dosarul Mineriadei
Evenimentele violente din 13-15 iunie 1990 au rămas cunoscute în memoria postcomunistă cu numele de „Mineriada din 13-15 iunie 1990” și se referă la reprimarea, de către forțele de ordine, cu ajutorul minerilor, a mitingurilor de protest din Piața Universității din acea perioadă. Manifestațiile din Piață, revendicate ca fiind anticomuniste, erau îndreptate împotriva guvernului condus la acea vreme de Frontul Salvării Naționale și împotriva președintelui Ion Iliescu și începuseră încă din 22 aprilie 1990, odată cu Fenomenul Piața Universității.
În aprilie 2025, fostul președinte Ion Iliescu și fostul premier Petre Roman au fost trimiși în judecată de Parchetul General în dosarul Mineriadei din iunie 1990, pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității.
CITEȘTE ȘI:
Lovitură pentru Ion Iliescu! Rămâne fără certificatul de revoluționar.
Conform Parchetului General, în luna iunie 1990, cei mai înalți factori decizionali în statul român la acel moment - Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, ajutați de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau, printre care Virgil Măgureanu - directorul SRI, Adrian Sârbu - consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise patru persoane, două persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1.300 de persoane și au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
