Activiștii de mediu spun că levigatul este la 4 metri de centura Vâlcele-Apahida, ceea ce va duce la închiderea acesteia dacă în zonă se va interveni cu lucrări de consolidare. Mai mult, există oricând pericolul unei avalanșe de gunoi care să ocupe întreg drumul.
Lacul de levigat se întinde acum, potrivit activiștilor de mediu, pe 8 hectare de teren. Aceștia spun că suprafața inundată de levigat este mult mai mare decât Parcul Feroviarilor (5.3 hectare).
Dacă în urmă cu câteva zile preşedintele Consiliului Judeţean Cluj vorbea despre faptul că va stopa scurgerea de levigat până anul viitor, acum Alin Tişe a luat o decizie radicală. Nu numai că în zonă nu va mai fi adusă o staţie cu osmoză inversă pentru tratarea apei, ci Consiliul Judeţean nici nu se va mai ocupa pentru rezolvarea poluării prin niciun mijloc.
Prefectura judeţului Cluj a constituit un comitet consultativ pentru rezolvarea problemelor de mediu de la Pata Rât, unde se află groapa de gunoi a oraşului, dar şi a celor sociale, având în vedere că în apropiere locuiesc peste o mie de persoane.
Șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Cluj, Ion Moldovan, a declarat, joi, într-o conferință de presă, că în cursul acestui an a crescut la 29 numărul incendiilor la rampa de deșeuri de la Pata Rât și, se pare, că focul a fost provocat intenționat.
Linda Greta reprezintă comunitățile de romi de la Pata Rât încă din anul 2010, când peste 300 de persoane au fost mutate din casele lor de pe strada Coastei. Femeia vrea ca vocile lor să fie auzite, ca primarul Emil Boc să își coboare privirea și asupra romilor care au fost „aruncați” la groapa de gunoi a orașului.
