Social
7 din 10 femei din Cluj-Napoca au fost agresate în spațiul public în ultimul an. Ce mai spune Harta Siguranței
Chiar dacă este prezentat drept „cel mai sigur oraș din România”, Cluj-Napoca este prezentat într-o lumină diferită într-un raport numit „Harta Siguranței” lansat pe 8 martie de Mic Grup de Inițiativă Civică.
Cluj-Napoca este prezentat într-o lumină diferită într-un raport numit „Harta Sigurenței” | Foto: Mădălina IVAN- monitorulcj.ro
Potrivit studiului „Harta Siguranței”, 7 din 10 femei au fost victime ale unei forme de agresiuni în spațiul public în ultimul an. Cercetarea menționată anterior a avut un eșantion de 1.074 de femei din 21 de cartiere ale municipiului Cluj-Napoca și ne explică faptul că hărțuirea face parte din realitatea zilnică femeilor clujene și nu numai.
De la fluierat după femei pe stradă și până la abuzuri fizice și verbale, le avem pe toate. Mai exact, două treimi dintre femei au fost supuse agresiunilor verbale, iar două din zece femei au fost supuse unei agresiuni sexuale în spațiul public. Mai mult de atât, o treime dintre participante spun că au o cunoștință care a fost agresată fizic în oraș în ultimul an.
Spray-ul cu piper „accesoriul” nelipsit din geanta femeilor
Studiul arată că, în lipsa unei percepții ridicate de siguranță, multe femei și-au dezvoltat propriile strategii de protecție. Aproximativ jumătate dintre ele spun că au purtat asupra lor obiecte de autoapărare, precum spray-ul cu piper. De asemenea, 84% au ales taxiul sau serviciile de ridesharing în locul transportului public din motive de siguranță, iar 7 din 10 au trimis locația în timp real unei persoane apropiate atunci când se deplasau prin oraș.
Polițiștii români, necalificați în empatie și tact, dar totuși experți în ridiculizare
Paradoxul este că femeile nu au încredere în organele de ordine, iar incidentele nu ajung pe mâna poliției. Încrederea femeilor în această instituție este de 2,68 din 5, mai mică decât nivelul de încredere acordat sistemului medical.
„Nu-i de mirare că poliția română duce lipsă de încrederea cetățenilor, și vorbim aici și despre pregătire sau, efectiv, cursuri despre cum să fie mai empatici, să se pregătească pentru cazuri specifice, să înțeleagă, să fie mai empatici. Poliția română are mari probleme cu empatia. Asta era cea mai comună idee întâlnită în chestionarul nostru.”, a declarat Petenchia Onur, unul dintre cercetătorii proiectului.
Autorii studiului descriu fenomenul drept un „lanț al subraportării”: frecvența hărțuirii duce la normalizarea ei, ceea ce descurajează raportarea, iar lipsa plângerilor face ca problema să rămână invizibilă pentru instituții.
Iluminare stradală, puncte de urgență și poliție pe străzi. Ce vor femeile
În urma cercetării, participantele au indicat câteva măsuri pe care le consideră prioritare pentru creșterea siguranței. Femeile au sugerat iluminarea mai bună a străzilor și aleilor, instalarea unor puncte de urgență cu telefoane SOS, renovarea clădirilor abandonate și crearea unor spații publice mai active.
De asemenea, femeile cer patrule pedestre ale poliției în zonele considerate vulnerabile, mai ales pe timpul nopții, și formarea agenților pentru gestionarea cazurilor de hărțuire și violență de gen.
Datele studiului au fost colectate printr-un chestionar online în perioada noiembrie–decembrie 2025. Cercetarea face parte din programul de bugetare participativă pentru tineri Com’ON Cluj-Napoca și a fost realizată cu sprijinul a peste 70 de voluntari.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
