Social
Dependența de scroll, o „boală” pentru aproape jumătate dintre adolescenți. Cât de nocive sunt rețelele de socializare în exces?
Aproape jumătate dintre adolescenți sunt expuși dependenței de tehnologie deoarece nu știu cum să își eficientizeze timpul petrecut online.
Unii adolescenți sunt expuși dependenței de rețele de socializare | Foto: Salvați Copiii România / Fotografie ilustrativă
45% dintre adolescenți au dificultăți în gestionarea sănătoasă a timpului petrecut online și în utilizarea rețelelor de socializare și se expun astfel riscurilor asociate dependenței de tehnologie, arată studiul „Reziliența digitală a adolescenților”, realizat de Mind Education.
Printre cele mai frecvente situații de care se pot lovi adolescenții în incursiunile lor online se regăsesc:
- cyberbullying-ul
- expunerea la conținut sexual
- presiunea validării sociale
- riscurile pe care le ridică Inteligența Artificială precum dezinformarea, manipularea sau obiceiurile digitale compulsive.
Telefoanele, „cătușe” pentru tineri?
Studiul „Reziliența digitală a adolescenților”, realizat în rândul elevilor de 13-19 ani din școlile care fac parte din rețeaua Digitaliada, portretizează o realitate în care cei mai mulți dintre copii derapează în direcția consumului excesiv, aproape de dependență, a conținutului online și navighează fără ghidaj și limite clare din partea adulților. Zilnic, 45% dintre adolescenți petrec între două și patru ore din timpul lor liber pe mai multe dispozitive (telefon, calculator, televizor), 25% petrec 4-6 ore, 6% petrec 6-8 ore și 2% între opt și peste zece ore. Prin comparație, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă maximum două ore timp recreațional în fața ecranelor.
În ceea ce privește intensitatea folosirii rețelelor de socializare, datele arată că cei mai mulți dintre adolescenții participanți la studiu, 23%, își verifică notificările sau accesează platformele de 6-10 ori/ zi, 17% o fac de 2-5 ori/ zi, iar 16%, de 11-40 de ori/ zi.
Potrivit studiului, acest comportament are consecințe directe asupra dezvoltării cognitive, fizice, emoționale și sociale a adolescenților. La nivel cognitiv, timpul petrecut excesiv în fața ecranelor contribuie la scăderea capacității de concentrare și impactează performanța școlară. Efectele sunt vizibile și în plan social și emoțional, adolescenții înlocuiesc tot mai mult interacțiunile față în față cu cele online, iar expunerea constantă la conținut neconform cu realitatea le poate amplifica anxietatea, depresia și sentimentul de insuficiență. În plan fizic, le este direct afectat somnul, fapt care, în timp, duce la oboseală cronică.
Rețelele de socializare în exces, nocive pentru sănătatea mintală a tinerilor
„Rezultatele studiului nostru sunt în linie cu datele internaționale, care ne arată că adolescenții se confruntă cu tot mai multe provocări de sănătate mintală și se expun unor riscuri majore din cauza folosirii excesive a rețelelor de socializare. Firește, o contribuție au și părinții care se implică prea puțin în activitatea online a copiilor. Soluția nu este să interzicem accesul la tehnologie, ci să creștem reziliența digitală a copiilor. Abilitatea copiilor de a avea un comportament echilibrat online și, implicit, de a se proteja de riscurile la care se expun depinde de patru aspecte esențiale: obiceiurile sănătoase, care se referă la un somn suficient, să ia micul dejun înainte să meargă la școală, iar ceea ce mănâncă să fie nutritiv, și să facă mișcare. Un alt aspect este creșterea rezilienței: cu cât un copil are o toleranță mai mare la frustrare sau la efort, cu atât va face față mai ușor provocărilor de care se va lovi. E nevoie ca efortul pe care îl depune copilul să devină satisfăcător, altfel nu avem nicio șansă în fața recompenselor imediate oferite de tehnologie. Al treilea aspect este autonomia emoțională, adică adolescentul să știe că poate face lucruri, iar atunci când are nevoie de ajutor, să meargă la un adult. În acest fel, ei vor spune mai ușor nu, de exemplu, diverselor provocări sau interacțiuni riscante din social media. Și, bineînțeles, al patrulea aspect este educația digitală, adaptată realităților actuale ale adolescenților”, a spus Domnica Petrovai, psihoterapeut de familie și CEO al Mind Education.
Cât de atenți sunt părinții la comportamentul online al copiilor?
Studiul scoate în evidență și un nivel redus de implicare a părinților în comportamentele online ale copiilor. 42% dintre adolescenți afirmă că părinții lor nu știu ce fac în mediul online, iar 45% spun că părinții nu știu ce postează sau ce mesaje trimit. Această distanță relațională crește riscul expunerii copiilor la conținut nepotrivit, interacțiuni periculoase și presiuni sociale.
Relația pe care o au adolescenții cu părinții lor le influențează comportamentul online, după cum arată studiul. Cu cât un adolescent este mai apropiat de părinți și se poate deschide în fața lor, cu atât el este mai dispus să vorbească despre ceea ce trăiește online, să accepte ghidajul adulților și să dezvolte un comportament mai echilibrat în mediul online. În contrast, atunci când relația părinte - copil este distantă sau tensionată, adolescenții tind să ascundă ceea ce fac online, își asumă comportamente impulsive și sunt mai susceptibili să cadă pradă manipulării algoritmice sau situațiilor periculoase.
„Când vine vorba despre copii și relația lor cu tehnologia, este important să înțelegem că ei au nevoie să fie ghidați, nu controlați, iar când spun asta, mă refer la a-i expune la alternative care să le fie utile în viața de zi cu zi sau să-i ajute să se conecteze în mod real cu prietenii și colegii. Pornind de la riscurile pe care copiii noștri trebuie să le navigheze astăzi, de la cyberbully-ing, la deep fake, am dezvoltat împreună cu Mind Education o serie de instrumente pe care profesorii și părinții le pot accesa gratuit și care le vor fi de folos pentru a-i ajuta pe copii să își dezvolte reziliența digitală”, a spus Ovidiu Ana, directorul executiv al Fundației Orange.
Recomandări pentru un control parental eficient
- Stabilirea limitelor în ceea ce privește timpul petrecut online și accesul la anumite tipuri de conținut;
- Sprijinirea autonomiei și responsabilității adolescentului în utilizarea tehnologiei, adică dezvoltarea capacității de a lua decizii bune în mediul online, în absența controlului direct.
Controlul parental, atunci când nu este impus brusc, ci reduce treptat timpul petrecut online, contribuie la formarea unor rutine sănătoase pentru adolescenți, de la un somn calitativ și o alimentație echilibrată, până la o relație mai conștientă cu tehnologia. Prin ghidaj blând, dar consecvent, părinții îi ajută pe copii să își dezvolte autonomia emoțională: ei învață să aibă încredere în propriile decizii, să tolereze disconfortul, să gestioneze emoțiile intense și să își construiască o perspectivă sănătoasă despre sine. Pe termen lung, această susținere crește reziliența, reduce riscurile asociate anxietății și depresiei, îmbunătățește relațiile cu colegii și profesorii și devine un factor esențial în prevenirea utilizării problematice a rețelelor de socializare.
Este abilitatea adolescenților de a naviga în siguranță și echilibrat prin lumea digitală, fără ca experiențele negative din mediul online să le afecteze sănătatea emoțională sau încrederea în sine. Un adolescent cu o bună reziliență digitală știe cum să recunoască riscurile online, cum să le gestioneze și cum să se refacă emoțional în urma lor. Această abilitate îi oferă nu doar siguranță, ci și libertatea de a folosi tehnologia într-un mod care îi susține dezvoltarea, relațiile și starea de bine.
Studiul „Reziliența digitală a adolescenților” a fost realizat pe un eșantion de 452 de adolescenți, dintre care 294 au dat răspunsuri valide. Dintre aceștia, majoritatea sunt fete (60%), elevi de gimnaziu din mediul urban (65%), cu vârsta predominantă de 14 ani și locuind preponderent împreună cu ambii părinți (82%).
Cercetarea a fost realizată sub coordonarea Marei Bria, doctor în Psihologie.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
