Social
România, marcată de sărăcie severă: rata lipsurilor materiale și sociale este cea mai mare din UE
România este lider la sărăcie în UE: peste 17% dintre români se confruntă cu privațiuni materiale și sociale severe. Este cea mai mare rată a sărăciei la nivel european.
1 din 5 români, în sărăcie severă: ce nu își permit românii?|Foto: monitorulcj.ro
În 2024, 6,4% dintre persoanele din UE s-au confruntat cu privațiuni materiale și sociale severe, indicând o ușoară scădere față de 2023 (6,8%), potrivit datelor oficiului european de statistică.
CITEȘTE ȘI:
Tinerii România sunt printre cei mai săraci din UE. Care este situația în alte țări?
Astfel, în timp ce rata sărăciei continuă să scadă la nivel european, Românie rămâne lider în clasamentul negativ al lipsurilor materiale și sociale.
România, marcată de sărăcie severă: rata lipsurilor materiale și sociale este cea mai mare din UE
Tinerii sub 18 ani au fost cei mai afectați de privațiuni materiale și sociale severe (7,9%), urmați de cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani (6,4%) și cei cu vârsta de 65 de ani și peste (5,1%).
Femeile au avut rate mai mari de privațiuni materiale și sociale severe decât bărbații (6,6% față de 6,2%).
Printre țările UE, cea mai mare pondere a persoanelor care s-au confruntat cu privațiuni materiale și sociale severe a fost înregistrată în România (17,2%), urmată de Bulgaria (16,6%) și Grecia (14,0%), arată datele Eurostat.
CITEȘTE ȘI:
Aproape jumătate dintre copiii de la sate trăiesc în familii în care banii abia ajung de la o lună la alta. Fără venituri salariale, peste 42% dintre gospodării depind de ajutoare sociale și pensii.
În schimb, cele mai mici rate au fost înregistrate în Slovenia (1,8%), Croația (2,0%) și Polonia (2,3%).
Ce nu își permit românii
Rata privațiunilor materiale și sociale severe (SMSD) este un indicator european care arată o lipsă forțată a bunurilor necesare și dezirabile pentru a duce o viață adecvată. Indicatorul face distincția între persoanele care nu își permit un anumit bun, serviciu sau activități sociale. Această rată este stabilită ca fiind procentul din populație care se confruntă cu lipsa forțată a multiplelor tipuri de deprivări atât la nivel de gospodărie, cât și la nivel individual.
Deprivarea materială severă, așa cum este definită de Eurostat, este caracterizată prin existența unor condiții de viață constrânse în mod drastic de lipsa de resurse.
Persoanele nu își pot permite o serie de elemente și bunuri la nivel de gospodărie, precum:
*Capacitatea de a face față cheltuielilor neprevăzute
*Capacitatea de a-și permite plata unei săptămâni de vacanță anuală departe de casă
*Capacitatea de a se confrunta cu restanțe la plată (la ratele ipotecare sau de chirie, facturi la utilități, rate la achiziție în rate sau alte plăți la credit)
*Capacitatea de a-și permite o masă cu carne, pui, pește sau echivalent vegetarian o dată la două zile
*Capacitatea de a menține locuința suficient de caldă
*Accesul la o mașină pentru uz personal
*Înlocuirea mobilei uzate.
Lista de elemente la nivel individual:
*Conexiune la internet
*Înlocuirea hainelor uzate cu unele noi
*Două perechi de încălțăminte potrivite (inclusiv o pereche de încălțăminte pentru orice vreme)
*Cheltuirea unei sume mici de bani în fiecare săptămână pentru sine
*Activități regulate de agrement
*Reuniunea cu prietenii/familia pentru o băutură/masă cel puțin o dată pe lună.
Indicatorul SMSD face parte din rata riscului de sărăcie sau excluziune socială definită în cadrul obiectivului UE 2030 privind sărăcia și excluziunea socială.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
