Actualitate
Cristi Danileț câștigă la CEDO procesul împotriva României: „A cere magistraților să tacă atunci când se discută despre statul de drept este o rețetă periculoasă pentru democrație”.
CEDO a decis, luni, în cazul Danileț vs. România, că sancționarea unui magistrat pentru postări pe rețelele sociale, în contexte de interes public, încalcă art. 10 din Convenția drepturilor omului și poate produce autocenzură.
Marea Cameră a CEDO i-a dat luni câștig de cauză judecătorului Cristi Danileț în cauza Danileț împotriva România (cererea nr. 16915/21) și a decis că autoritățile române au încălcat articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează libertatea de exprimare, care include dreptul la opinie și la primirea/comunicarea de informații și idei, fără amestecul autorităților publice.
CITEȘTE ȘI:
Danileț vs. România: CEDO, decizie majoră privind libertatea de exprimare
Cauza s-a referit la o sancțiune disciplinară aplicată judecătorului Cristi Danileț de către Consiliul Superior al Magistraturii după ce acesta a postat două mesaje pe contul său de Facebook.
Cristi Danileț câștigă la CEDO procesul împotriva României: „A cere magistraților să tacă atunci când se discută despre statul de drept este o rețetă periculoasă pentru democrație”.
Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunțat la Strasbourg, în cauza Danileţ v. România. Hotărârea Marii Camere vine după ce Guvernul României a solicitat rejudecarea hotărârii inițiale, pronunțate în februarie 2024. Azi Marea Cameră a decis menținerea soluției pronunțate anterior de CEDO, care decisese în favoarea libertății magistraților de a se exprima public pe probleme de interes general, condamnând încercările sistemului judiciar român de a-i sancționa disciplinar, arată avocata Nicoleta Popescu.
Hotărârea de luni clarifică faptul că, deși sunt supuși unei obligații generale de rezervă, magistrații pot comenta public, inclusiv pe rețelele sociale, subiecte de interes general. Hotărârea pronunțată astăzi este definitivă. Standardele stabilite de Marea Cameră vor avea efect obligatoriu, de lege pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv România.
„Hotărârea Marii Camere reprezintă un moment-cheie în jurisprudența CEDO privind articolul 10 și statutul magistraților, având potențialul de a consolida sau redefini standardele europene referitoare la libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor în societățile democratice.
Cazul privește libertatea de exprimare a unui judecător și modul în care statul poate sau nu poate sancționa magistrații pentru opiniile exprimate în spațiul public.
Astfel, Curtea a confirmat că România a încălcat în cazul magistratului român articolul 10 privind libertatea de exprimare, din Convenția europeană a drepturilor omului”, notează sursa citată.
Danileț nu a solicitat daune morale statului român.
Implicațiile deciziei CEDO
Noutatea dezbaterii a constat în analiza dreptului unui magistrat de a se exprima, cu respectarea obligației de rezervă, nu doar pe teme ce țin de justiție, ci și asupra unor chestiuni de interes public larg, într-un context democratic sensibil.
„Această cauză nu este despre o persoană, ci despre limitele în care un magistrat poate vorbi atunci când statul de drept este sub presiune. Este o discuție despre standardele libertății de exprimare în spațiul public, importantă pentru toți magistrații”, a declarat avocata Nicoleta Popescu, care l-a reprezentat pe reclamant în fața Curții Europene și a obținut hotărârea de condamnare din februarie 2024.
Sancționat disciplinar de CSM pentru o postare pe Facebook, fostul judecător Cristi Danileț a câștigat procesul intentat României la CEDO încă din februarie anul trecut, însă Guvernul Ciolacu a atacat decizia.
Concluziile Marii Camere a CEDO
Marea Cameră a confirmat că sancționarea disciplinară a judecătorului a fost disproporționată și că exprimările sale vizau chestiuni de interes public, precum funcționarea justiției și statul de drept. Mai mult, hotărârea stabilește standardul minim obligatoriu pentru toate statele membre ale Consiliului Europei, atunci când reglementează condițiile în care libertatea de exprimare a magistraților poate fi restrânsă.
„Obligația de rezervă există, dar ea nu poate fi transformată într-o interdicție generală de a vorbi, mai ales atunci când sunt puse în discuție valori fundamentale ale democrației”, a explicat avocata Mihaela Ghirca-Bogdan.
Curtea a subliniat riscul de autocenzură (chilling effect) generat de astfel de sancțiuni, arătând că inclusiv sancțiunile considerate „minore” pot descuraja magistrații să participe la dezbateri publice legitime.
„A cere magistraților să tacă atunci când se discută despre statul de drept este o rețetă periculoasă pentru democrație.(...).Această decizie este importantă pentru toți magistrații din România și din țările membre ale Consiliului Europei”, a declarat Cristi Danileț, care a mulțumit avocatelor care l-au reprezentat în acest caz.
„Nu am solicitat Curții Europene a Drepturilor Omului acordarea de daune morale pentru încălcarea libertății mele de exprimare. Nu am considerat potrivit ca cetățenii să suporte plata unor daune din bani publici. Miza acestui caz este echilibrul dintre independența justiției și libertatea de exprimare, într-un context în care magistrații sunt și trebuie să fie voci importante în dezbaterile despre statul de drept”, a adăugat fostul judecător clujean Cristi Danileț.
Judecătorul Cristi Dănileț a fost exclus de trei ori din magistratură de către CSM, pentru opiniile exprimate public, inclusiv pentru postări pe Tik Tok care vizau viața sa privată, însă de fiecare dată a câștigat procesele cu CSM.
Fostul judecător Cristi Danileț s-a pensionat la 48 de ani, după 25 de ani de activitate. În ianuarie 2024, fostul președinte Klaus Iohannis semna decretul de pensionare a judecătorului clujean Cristi Danileț.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
