Fie că au propriile afaceri, fie sunt angajați la instituții publice, în Parlamentul României ori în cel European, fie că au sau nu probleme penale, beizadelele politicienilor români sunt tot mai prezente în spațiul public.
Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) a formulat o plângere penală împotriva preşedintelui Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea României, Alexandru Cumpănaşu, pentru săvârşirea infracţiunii de incitare la ură şi discriminare, potrivit art. 369 din Codul Penal, a declarat miercuri, preşedintele executiv al formaţiunii, Toro T. Tibor.
Preşedintele Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo, a avertizat că în Europa s-a declanşat un atac la adresa căsătoriilor bazate pe comunitatea de viaţă a bărbatului şi femeii, la adresa bisericilor creştine şi a statelor naţionale.
Preşedintele interimar al USR, clujeanul Elek Levente a lansat luni un apel la Nicuşor Dan pentru revenirea în partid, acesta afirmând că se va întoarce doar atunci când convingerile sale vor fi identice cu cele ale formaţiunii, fostul lider luând în calcul şi formarea unui nou partid.
La 10 ani de la adoptarea legii care ar fi trebuit să aducă transparenţă în procesul de finanţare a activităţii partidelor, provenienţa banilor de care dispun formaţiunile politice din România, mai ales în anii electorali, dar şi modul în care sunt cheltuite aceste sume ridică în continuare mari semne de întrebare.
Fostul prim adjunct al SRI, generalul Florian Coldea se află din nou în prim-plan. Motivul? Implicarea lui în conducerea unui post de televiziune din România.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că vizita lui Klaus Iohannis în Ţinutul Secuiesc ar fi trebuit să aibă loc în 2015, nu abia acum, dar este un mesaj că ia în considerare zona ca pe o "entitate".
Fostul prefect Gheorghe Vuşcan a declarat luni că decizia luată vineri în şedinţă de Guvern privind schimbarea din funcţie s-a suprapus cu intenţia sa de a renunţa la această poziţie. Oricum, a precizat Vuşcan, Codul administrativ urmează să fie modificat având şi o prevedere care se referă la repolitizarea funcţiei de prefect.
