Politică

Siegfried Mureșan: „PNRR nu poate fi modificat pe baza unor criterii politice”

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României nu poate fi modificat pe criterii politice, a transmis europarlamentarul Siegfried Mureșan, co-raportor pe implementarea Mecanismului European de Redresare și Reziliență.

Foto: Facebook/ Siegfried Mureșan Foto: Facebook/ Siegfried Mureșan

 

 


Siegfried Mureșan (PNL), deputat european din grupul PPE, a declarat pentru Monitorul de Cluj că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României nu poate fi modificat pe criterii politice și susține că Partidul Social Democrat este împotriva unor proiecte din acest plan.

 


„Europarlamentarii PSD știu foarte bine că doar la jumătatea mandatului va exista o zonă de negociere (n.red. a PNRR-ului). La jumătatea mandatului vom face o analiză și nu ne referim la reforme. Regulamentul european, legislația, prevede posibilitatea de a modifica planurile naționale doar pe bază de rațiuni obiective și doar pe baza unor argumente la care se ajunge în faza de implementare. Nu înainte de implementare. Noi, România, suntem acum în etapa în care planul nostru a fost aprobat de Comisia Europeană, aprobat de consiliul de miniștri, a primit spre finanțare 13% și acum începem implementarea. Legislația europeană prevede doar modificarea după ce intri în etapa de implementare tragi concluzia că în anumite domenii ai alocat prea mulți bani, în anumite domenii ai prea puțini bani.

 


Citiți știrile monitorulcj.ro și pe Google News

 

Nu este prevăzută posibilitatea de a modifica planul pe baza unor criterii politice. Se schimbă coaliția de guvernare și vine un partid nou cu alte priorități politice, această posibilitate nu există. De ce vrea PSD-ul să renegocieze? Din două motive, pentru a-și introduce propriile priorități politice și a le finanța și pentru a obține bani pe partea de reforme. Sunt reforme care întăresc sistemele publice din România, le modernizează, care întăresc economia României pe care PSD-ul nu le vrea. Vă spun foarte clar, modificările care se pot face sunt minore, se pot muta o parte din bani în altă parte, dacă concluzionezi că ai nevoie mai mare undeva decât altundeva sau nu sunt modificări pe partea de reforme. Comisia Eruopeană nu va putea accepta modificări pe partea de reforme. Tot mecanismul în sine a fost gândit ca un mecanism care să încurajeze investițiile, dar să ne și ajute să ne modernizăm, să ne întărim sistemele publice, economia, să reducem birocrația”, a declarat Siegfried Mureșan, care este și vice-președintele Partidului Popular European.


„A încerca să renegociezi înseamnă că trebuie să treci în mod obligatoriu prin întreaga procedură de aprobare de la A la Z. Trebuie să vii cu o propunere de plan, ați văzut anul trecut, Guvernul României luni de zile a trebuit să negocieze peste vară, ar trebui să facem același lucru. Două luni după ce depui forma finală în care Comisia trebuie să aprobe, Consiliul trebuie să aprobe. Presiunea timpului e foarte mare, legislația europeană prevede ca banii să meargă în proiecte care încep până la 31 decembrie 2023 și se finalizează până la 31 decembrie 2026. Legea expiră la 31 decembrie 2026. Ce nu finalizăm până la această dată, Comisia Europeană nu va mai avea bază legală să ne finanțeze, să ne ramburseze”, a adăugat Mureșan.

Prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România ar primi 14,248 miliarde de euro sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Planul de redresare al României include, printre altele, stimularea transportului rutier cu emisii zero, modernizarea infrastructurii feroviare și pentru tronsoanele rețelei subterane de transport din Cluj-Napoca (n.red. metrou) și București.


Jurnaliștii Monitorul de Cluj fac parte din prima delegație care vizitează instituțiile UE (Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene) după ridicarea restricțiilor sanitare COVID din Belgia, în cadrul unui proiect al Reprezentanței Comisiei Europene cu sprijinul Freedom House România.

Articol scris de Bianca PREDA (Bruxelles)

CITEȘTE ȘI:

Criză alimentară în România din cauza războiului?

Ultimele Stiri
abonare newsletter