Educație
Înscrierea școlilor în programul de reducere a abandonului școlar, prelungită. Consilier USR Cluj: „Nu e suficient”
Termenul până la care școlile se pot înscrie în Programul Național de Reducere a Abandonului Şcolar finanțat prin PNRR a fost prelungit. Consilierul local USR Alexandra Oană consideră că această prelungire a termenului nu este suficientă.
Înscrierea școlilor în programul de reducere a abandonului școlar, prelungită. Consilier USR Cluj: „Nu e suficient”
Programul vizează implementarea Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație (MATE) prin acordarea de granturi, în două runde. Fiecare grant va avea o valoare de maximum 200.000 euro, în funcție de numărul de elevi înscriși și gradul de marginalizare a localității, și va fi implementat pe o durată de 3 ani.
Potrivit consilierului local al USR, Alexandra Oană, nu este suficientă prelungirea termenului de înscriere a școlilor eligibile, dacă ministerul nu îi sprijină pe directorii școlilor respective să aplice în acest program. Aceasta sugerând că școlile care au cea mai mare nevoie de banii finanțați prin proiect riscă să rămână pe dinafară.
„Ministerul Educației a anunțat azi (17 ianuarie-n.r) prelungirea cu 4 zile a termenului până la care școlile se pot înscrie în Programul Național de Reducere a Abandonului Şcolar, program prin care școlile vulnerabile pot obține până la 200.000 de euro din PNRR pentru a preveni și combate părăsirea timpurie a școlii!
Nu e suficient însă că ministerul a prelungit termenul de înscriere, dacă în același timp nu face nimic pentru a sprijini directorii școlilor eligibile să aplice pentru acest program.
De regulă, unitățile de învățământ care se confruntă cu probleme de abandon școlar nu beneficiază de ajutor din partea comunității, iar directorii se tem că nu vor face față exigențelor unui proiect derulat prin bani europeni, motiv pentru care nici nu aplică.
Cu alte cuvinte, tocmai școlile ce au cel mai multe nevoie de acești bani, riscă să rămână pe dinafară pentru că nu au capacitatea să gestioneze astfel de programe”, a transmis Alexandra Oană pe pagina sa de Facebook.
România, „campioană” la abandonul școlar
Rata abandonului școlar a avut o creștere foarte mare în anul 2020. Peste 15 la sută dintre elevii români au renunțat la școală în primul an al pandemiei, când cursurile s-au desfășurat în bună parte online, iar România, în special în mediul rural, nu era pregătită pentru asta. În mediul rural, rata de abandon şcolar a fost de 26 % în 2020.
Alexandra Oană este de părere că reducerea abandonului școlar trebuie să fie un obiectiv al întregii comunități, nu doar al școlii, reamintind că după transporturi, educația beneficiază de cele mai multe fonduri alocate prin PNRR.
„Suntem campioni în Europa în ceea ce privește abandonul școlar, iar reducerea acestui fenomen trebuie să fie un obiectiv al întregii comunități, nu doar al școlii.
Atât Ministerul, cât și administrațiile locale trebuie să ofere consultanță directorilor și să consolideze capacitatea administrativă a școlilor de a accesa programe europene.
După Transporturi, Educația beneficiază de cea mai mare alocare de fonduri prin PNRR - lucru care nu este întâmplător și pentru care colegii mei care au negociat planul României s-au luptat enorm.
Este o șansă pe care nu ne permitem să o ratăm”, a încheiat Alexandra Oană.
Școlile din Cluj-Napoca, eligibile pentru programul de reducere a abandonului școlar finanțat prin PNRR
Școala Gimnazială Emil Isac
Școala Gimnazială Traian Dârjan
Școala Gimnazială Octavian Goga
Școala Gimnazială Nicolae Iorga
Școala Gimnazială Alexandru Vaida Voevod
Liceul De Arte Vizuale Romulus Ladea
Liceul Teoretic Brassai Samuel
Activități ce pot fi derulate în cadrul programului?
Consilierul USR a explicat în urmă cu o săptămână și ce activăți pot fi defășurate în cadrul Programului de Reducere a Abandonului Școlar.
-Activități pedagogice și de sprijin - cursuri remediale, activități de tip școală după școală, asigurarea consilierilor si mediatorilor școlari în comunitățile rome, orientare școlară, cursuri de educație parentală, metode de predare pentru elevii cu CES, și orice alte activități adaptate elevilor din grupuri vulnerabile.
-Activități outdoor, recreative, cercuri școlare, activități de sprijin individualizat, subvenții, activități extracurriculare, vizite de documentare, excursii, tabere, festivaluri, activități nonformale, activități culturale comunitare, sportive, susținerea unor parteneriate între școli și alte entități, sprijin pentru participare la concursuri.
-Achiziții de echipamente IT, software, echipamente sportive, birotică, amenajare spații de lectură, amenajarea curții școlii, abonamente internet, kituri științifice, abonamente la platforme educaționale, cheltuieli cu mentenanța.
CITEȘTE ȘI:
