Educație
Aproape 40% dintre profesorii din România se gândesc des să renunțe la catedră. Ce doresc dascălii pentru anul școlar 2026-2027?
Circa 40% dintre profesorii din România se gândesc des să renunțe la catedră, iar peste 50% dintre dascăli spun că sunt stresați la locul de muncă.
Circa 40% dintre profesorii din România se gândesc des să renunțe la catedră | Foto: monitorulcj.ro
Aproximativ 40% dintre profesorii din România se gândesc frecvent să renunțe la catedră, iar peste 50% dintre cadrele didactice au raportat situații stresante dese la locul de muncă.
Aproape 40% dintre profesori se gândesc des să renunțe la catedră
Stresul ocupațional la profesori este dublu față de media populației active, iar satisfacția profesională, deși comparabilă cu cea a medicilor de familie, rămâne umbrită de un echilibru muncă-viață personală sub nivelul majorității celorlalte ocupații, conform unui sondaj realizat în România de Inim Institute în anul școlar 2025-2026.
La finalul anului școlar 2025-2026, studiul citat conturează un tablou alarmant al stării de bine a cadrelor didactice din România. Potrivit „Barometrului stării de bine a profesorilor”, 38% dintre respondenți declară că se gândesc frecvent să renunțe la profesia didactică, intenție corelată cu frecvența situațiilor stresante de la catedră și cu suprasolicitarea birocratică acumulată de-a lungul anului școlar care s-a încheiat.
Cercetarea, derulată în lunile aprilie și mai 2026, oferă un termen de comparație direct între starea de bine a profesorilor, a medicilor de familie (305 respondenți) și a populației urbane active din România (1.078 respondenți).
Majoritatea profesorilor, mai stresați decât medicii
Datele colectate imediat înainte de finalul anului școlar arată că peste jumătate dintre profesori, respectiv 51%, raportează situații stresante frecvente la locul de muncă, un nivel mai ridicat comparativ cu cel înregistrat în rândul medicilor de familie (45%), și aproape de două ori mai mare decât cel al populației urbane active (26%). Riscul de burnout afectează 14% dintre profesori, comparativ cu 10% dintre medicii de familie, fiind mai pronunțat în rândul profesorilor sub 45 de ani, al celor din ciclul gimnazial și al celor din București.
Mulți profesori sunt mulțumiți de locul de muncă
Conform studiului citat, satisfacția profesională rămâne notabilă: 39% dintre profesori își declară un nivel ridicat de satisfacție față de muncă, procent similar celui raportat de medicii de familie. Colaborarea cu colegii este, de asemenea, un parametru recunoscut de 84% dintre respondenți, alături de accesul la formare profesională, apreciat de 76% dintre cadrele didactice.
În schimb, echilibrul dintre muncă și viața personală rămâne deficitar: doar 33% dintre profesori îl consideră bun sau foarte bun, comparativ cu 55% în cazul populației urbane active.
Birocrația, o problemă și în educație
Suprasolicitarea, povara administrativă și remunerația percepută ca insuficientă sunt principalele cauze invocate de profesori pentru această stare, două treimi dintre respondenți au declarat că alocă prea mult timp activităților administrative în detrimentul celor didactice.
Ce își doresc profesorii pentru anul școlar 2026-2027?
Componenta calitativă a studiului a colectat sugestii directe din partea profesorilor cu privire la măsurile care ar putea ameliora condițiile de muncă în anul școlar 2026-2027. Printre prioritățile menționate cel mai frecvent se numără:
- reducerea birocrației și digitalizarea sarcinilor administrative;
- o remunerare corelată cu performanța și complexitatea activității didactice;
- reducerea numărului de elevi la clasă și a normei didactice
- acces la sprijin psihologic structurat în școli și pentru profesori, nu doar pentru elevi
- formare profesională practică și gratuită, inclusiv pentru lucrul cu elevii care au cerințe educaționale speciale.
„Istoria ne va judeca nu după câte reforme am scris pe hârtie, ci după cât de bine am înțeles că oamenii sunt cei care schimbă educația. Credem că investiția în starea de bine a profesorilor este cea mai valoroasă investiție pe care o putem face în viitorul unei națiuni”, afirmă Simona Baciu, președinte și fondator InIm Institute.
Starea de bine a elevilor, corelată cu starea profesorilor
Folosind modelul SCARF, un cadru consacrat în psihologia organizațională pentru evaluarea nevoilor sociale la locul de muncă, cercetarea relevă un indice mediu de potențare a stării de bine de doar 33% la nivel național, cu cele mai scăzute scoruri la dimensiunile „statut” și „corectitudine”.
Practic, mulți profesori percep o lipsă de recunoaștere socială și instituțională a valorii muncii lor, fenomen mai accentuat la nivelul liceului și în mediul urban, și mai puțin prezent la grădiniță, ciclul primar și mediul rural.
„Nu putem vorbi sincer despre starea de bine a elevilor fără să privim cu aceeași seriozitate spre starea de bine a profesorilor. Datele barometrului arată semne clare de oboseală, burnout și presiune administrativă în rândul cadrelor didactice, mai ales la gimnaziu, liceu și în cazul profesorilor cu vechime. Este un semnal de alarmă: dacă vrem copii echilibrați, avem nevoie de profesori sprijiniți, ascultați și protejați. Starea de bine a profesorilor nu mai poate fi tratată ca o temă secundară, ci ca o prioritate sistemică”, susține Oana Moșoiu, lector doctor în Științele Educației, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București.
Autorii raportului recomandă, de asemenea, monitorizarea periodică a stării de bine a cadrelor didactice, pentru a evalua, de la un an școlar la altul, eficiența măsurilor adoptate la nivelul sistemului de învățământ.
Metodologie
„Barometrul stării de bine a profesorilor din România” a fost realizat pe un eșantion național de 1.518 educatori, învățători și profesori care predau la grădiniță, școală generală și liceu, din mediul urban și rural, prin metoda chestionarului administrat online, în perioada aprilie-mai 2026. Pentru contextualizare comparativă, au fost colectate date suplimentare de la 305 medici de familie și de la 1.078 persoane reprezentative pentru populația urbană activă, cu vârste între 18 și 65 de ani.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
