Educație
Părinții români, principalii profesori de educație financiară ai copiilor: taxele și datoriile, „subiecte tabu” în familiile din România
Educația financiară a copiilor nu începe la școală și nici pe internet, ci la masa din bucătărie. În același timp, taxele și datoriile rămân „subiecte tabu” în familiile din România.
Părinții români, principalii profesori de educație financiară ai copiilor: taxele și datoriile, „subiecte tabu” în familiile din România|Foto: pexels.com – kaboompics.com
Copiii încep să învețe despre bani înainte să primească proprii bani de buzunar. Primele lecții de educație financiară vin din alegerile de zi cu zi ale părinților și din felul în care se vorbește în familie despre dorințe, priorități, economii sau datorii, potrivit studiului derulat de CFA România, în baza unui sondaj realizat în perioada 21 – 29 mai 2026, dedicat modului în care părinții vorbesc cu copiii despre bani și responsabilitate financiară.
Educația financiară a copiilor nu începe la școală și nici pe internet, ci la masa din bucătărie
Mai mult de jumătate dintre respondenți (56%) spun că familia este principala sursă din care copiii învață despre bani, iar aproape unul din doi se bazează exclusiv pe propria experiență de viață atunci când le explică celor mici cum funcționează banii.
CITEȘTE ȘI:
Educația, una dintre cele mai vulnerabile dimensiuni ale calității vieții în România: ponderea tinerilor care au părăsit timpuriu școala și nu sunt angajați este de peste 38%
Cu alte cuvinte, copiii moștenesc nu doar valorile părinților, ci și lacunele lor financiare.
Resursele specializate rămân, în schimb, marele absent:
*Doar 12% dintre părinți apelează la materiale educaționale dedicate, concepute special pentru a-i ajuta să vorbească despre bani pe înțelesul copiilor.
*Articolele online — la un click distanță, dar rar accesate — sunt sursa de informare pentru doar 11% dintre respondenți.
*Iar instituțiile financiare, cele care ar avea cea mai mare expertiză de oferit, ajung la numai 7% dintre familii.
Deși 4 din 10 părinți spun că vorbesc des cu copiii despre bani, conversațiile nu sunt întotdeauna ușor de purtat. Principalele obstacole sunt lipsa timpului (21%), percepția că nu este încă vârsta potrivită (20%) și teama de a nu crea stres copilului (16%).
Copiii moștenesc mai întâi obiceiurile financiare, apoi banii
Conform studiului „Datoria mea de părinte”, discuțiile despre bani încep în multe familii încă de la vârste fragede, însă devin cu adevărat frecvente pe măsură ce copiii cresc.
CITEȘTE ȘI:
Oamenii știu că prețurile cresc, dar nu știu cum să se protejeze
Doar 29% dintre respondenții cu copii de până la 4 ani spun că vorbesc des sau foarte des despre bani, în timp ce în adolescență procentul urcă la aproape 2 din 3 părinți.
„Când vorbim despre moștenire, ne gândim de cele mai multe ori la ceea ce lăsăm în urmă. Dar înainte de bunuri sau economii, copiii moștenesc comportamente și valori. Studiul ne arată că părinții își doresc, înainte de toate, ca viitorii adulți să știe să facă diferența între nevoi și dorințe, să își investească inteligent resursele și să ia decizii financiare informate”, spune Florentina Almăjanu, director general Asociația CFA România.
Subiecte tabu în familiile din România: taxele și datoriile, greu de abordat
Părinții discută cu copiii despre bani, însă unele dintre temele care pot forma responsabilitatea financiară rămân greu de abordat. Deși se vorbește mult despre bani în general, anumite teme esențiale pentru responsabilitatea financiară rămân tabu:
*17% dintre părinți nu discută niciodată cu copiii despre datorii;
*16% evită să menționeze veniturile reale ale familiei;
*11% omit complet subiectul taxelor și impozitelor.
În plus, mesajul despre datorii este mai degrabă unul de evitare decât de înțelegere: 37% dintre părinți transmit că datoriile trebuie evitate pe cât posibil, în timp ce doar 15% le explică faptul că împrumuturile pot fi utile dacă sunt gestionate responsabil.
Cum se schimbă lecțiile despre bani odată cu vârsta
Încă de la vârste mici, părinții folosesc situațiile de zi cu zi pentru a explica diferența dintre nevoi și dorințe. Subiectul devine mai prezent pe măsură ce copiii cresc: de la 33% în cazul preșcolarilor, la 54% în adolescență, când alegerile de consum sunt mai complexe. Se schimbă și contextul acestor discuții: dacă în primii ani ele pornesc mai ales de la cumpărăturile de zi cu zi, în adolescență, economisirea ajunge în prim-plan.
În același timp, banii de buzunar devin una dintre primele forme prin care copiii exersează gestionarea banilor. La vârsta școlară, apar tot mai des sumele oferite la cerere sau în schimbul unor responsabilități. În adolescență, practica devine aproape generală: 97% primesc bani de buzunar. Totuși, cel mai frecvent, aceștia sunt oferiți ocazional, la cerere (38%), nu ca sumă fixă, în mod regulat.
Datele prezentate în studiul „Datoria mea de părinte” au fost colectate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing), utilizând platforma online iVox Research. Cercetarea a fost realizată în perioada 21–29 mai 2026, pe un eșantion de 856 de respondenți, părinți din România, cu preponderență din mediul urban.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
