Economie

Cum a ajuns Clujul să aibă tramvaie ultramoderne?

După mai bine de un sfert de veac în Cluj, tramvaiul, care tremura din toate încheieturile oferind călătorilor „senzaţii tari”, în timp ce locuitorii din preajma liniei de tramvai se bucurau zilnic de „concerte acustice”, a ajuns să funcţioneze la cele mai înalte standarde tehnologice.

Odată cu modernizarea liniei de tramvai, clujenii se pot bucura şi de un mijloc de transport modern

Proiectul de reabilitare a liniei de tramvai, unul dintre cele mai scumpe proiecte cu finanţare europeană din Cluj, s-a încheiat la sfârşitul lunii iulie, schimbând complet la faţă transportul în comun cu cel mai vechi mijloc cu tracţiune electrică.

Modernizarea „striga la poartă”


Transportul cu tramvaiul în Cluj-Napoca a fost introdus în 1987, cu tehnologia existentă în acei ani, justificat prin numărul mare de călători care trebuiau transportaţi între Cartierul Mănăştur şi Zona Industrială Est. După 20 de ani de funcţionare, linia de tramvai s-a degradat mult, trama stradală aferentă şi tramvaiele de asemenea, fiind la limita siguranţei de exploatare şi a confortului călătorilor şi riveranilor.

„În condiţiile existente nu se punea problema achiziţiei unor tramvaie noi; se impunea o reparaţie amplă şi costisitoare a infrastructurii. Dar, având în vedere bugetele sărace (atât central, cât şi local), în anii 2004-2006 se puneau alternativele reparaţiei liniei sau desfiinţării transportului cu tramvaie la Cluj-Napoca (aşa cum s-a întâmplat şi în alte două mari oraşe din România, această măsură fiind, după părerea noastră, neinspirată)”, povestesc reprezentanţii Regiei Autonome de Transport Urban de Călători Cluj-Napoca (RATUC).


În 2006 s-a pus puctul pe „i”

Printr-o Hotărâre de Consiliu Local din 2006 (HCL 399/2006), s-a stabilit ca linia de tramvai se va moderniza, însă trebuiau îndeplinite două obiective majore: aplicarea unei tehnologii moderne, performante şi găsirea fondurilor necesare (aproximativ 30 milioane de euro).


Nu s-au găsit fondurile necesare nici din Bugetul Local, nici din Bugetul Central, însă din 2007 s-a urmărit accesarea de fonduri europene nerambursabile pentru această lucrare. După aprobarea normelor programului, la începutul anului 2009 s-au început imediat demersurile pentru întocmirea documentaţiei pentru accesarea fondurilor şi s-a semnat contractul de finanţare în octombrie 2010.

Astfel am ajuns primul oraş din România care a accesat fonduri europene nerambursabile pentru o astfel de lucrare (85% fonduri europene, 15% co-finanţare de la bugetul central şi local).


În următorul an, a început execuţia, iar în 6 iunie 2012 s-a dat în funcţiune primul tronson de linie, Cartierul Mănăştur-Piaţa Gării La 31 iunie, s-a terminat şi al doilea tronson, Piaţa Gării- Bulevardul Muncii.

Tehnologia, la nivelul celei din Vest


Modernizarea a vizat mai bine de 26,645 km de cale simplă, aplicându-se din punct de vedere tehnic o soluţie de ultimă generaţie, utilizată şi în ţările Vest -Europene: şină cu canal continuă, sudată aluminotermic, montată pe o infrastructură specială şi izolată de restul carosabilului prin straturi elastice pentru a se elimina zgomotul şi vibraţiile. În câteva puncte, s-a schimbat chiar traseul liniei pentru a îmbunătăţi traficul general.

Revenire în forţă în transportul în comun

Tramvaiul, cel mai vechi mijloc de transport în comun cu tracţiune electrică nu este demodat. Numeroasele avantaje pe care le are făcându-l să revină în forţă în transportul în comun din întreaga lume şi mai ales în ţările europene.

Îmbunătăţirile tehnice care i s-au adus in timp fac tramvaiul un mijloc de transport în comun eficient şi confortabil: complet nepoluant, consum mic de energie în funcţionare (randament 90%), capacitate mare de transport, confort, viteză mare de deplasare, iar costurile mari iniţiale în infrastructură se recuperează în timp prin economia de energie şi perioada lungă de utilizare.

Etichete: transport in comun
Ultimele Stiri
abonare newsletter