Economie
Oamenii știu că prețurile cresc, dar nu știu cum să se protejeze
Românii știu ce este inflația, dar nu și cum să se protejeze de ea. Lacunele în educația financiară pun piedici serioase în calea deciziilor inteligente de investiții.
Oamenii știu că prețurile cresc, dar nu știu cum să se protejeze| Foto: monitorulcj.ro
Aproape două treimi dintr-un eșantion format preponderent din clasa de mijloc urbană, educată și digitalizată, nu reușește să răspundă corect la jumătate dintre întrebările de bază privind concepte precum inflația, dobânda compusă sau diversificarea riscului, arată rezultatele unui raport despre alfabetizarea financiară.
Există o discrepanță clară între cunoașterea teoretică („ce este”) și cea aplicată („ce faci cu”), spun autorii „Raportului privind alfabetizarea financiară 2025”, realizat de o bancă, scrie hotnews.ro.
CITEȘTE ȘI:
Trei din patru români nu cred că banii din noile taxe vor fi cheltuiţi eficient. Cer eliminarea privilegiilor.
Nivelul de cunoaștere a conceptelor de investiții este extrem de redus. Deși majoritatea înțeleg ce este o acțiune, concepte precum obligațiunile și indicii bursieri sunt înțelese de doar o treime din populație. Frecvența ridicată a răspunsului „Nu știu” poate explica aversiunea generală față de piața de capital și preferința copleșitoare pentru depozite bancare, mai arată documentul.
O majoritate covârșitoare poate calcula corect ce înseamnă o reducere procentuală și un procent de economisire, ceea ce, în opinia specialiștilor, indică faptul că dificultățile financiare nu provin dintr-o incapacitate fundamentală de a face calcule simple, ci din aplicarea acestora.
În înțelegerea inflației și a dobânzii se observă un decalaj frapant
În timp ce aproape 90% dintre respondenți pot defini corect inflația și pot calcula o dobândă simplă, performanța scade dramatic atunci când sunt necesare decizii practice. Doar 41% aleg metoda corectă de protecție împotriva inflației, iar înțelegerea dobânzii compuse, un concept esențial pentru acumularea de capital pe termen lung, este prezentă la puțin peste jumătate dintre respondenți.
Riscul și randamentul este, poate, cea mai problematică arie. Răspunsurile la întrebările care testează înțelegerea relației dintre risc și randament sunt adesea contradictorii și indică o confuzie generalizată. Deși majoritatea identifică corect depozitele ca fiind sigure, ei eșuează în a identifica sursele de randament superior pe termen lung sau în a evalua corect riscurile. Această incapacitate de a evalua riscul este un obstacol major în calea diversificării portofoliilor și a participării la piața de capital.
În rândul tinerilor, se conturează un fenomen paradoxal
Generația tânără (18-29 ani), în special cea din mediul urban, demonstrează o familiaritate ridicată cu produsele financiare digitale. Datele din sondaj indică o adopție semnificativă a aplicațiilor de tip fintech și chiar o expunere la active speculative precum criptomonedele.
Această aparență de sofisticare digitală este însă înșelătoare, atrag atenția autorii raportului. Aceeași generație înregistrează lacune semnificative în înțelegerea conceptelor fundamentale precum dobânda compusă, diversificarea riscului sau evaluarea pe termen lung.
CITEȘTE ȘI:
ANRE aprobă noi tarife pentru distribuția gazelor. Măsura va fi aplicată de la 1 iulie.
Se creează astfel „paradoxul digitalului impulsiv”: o generație care este foarte activă financiar din punct de vedere tranzacțional, dar care este fundamental nepregătită să înțeleagă riscurile pe care și le asumă.
Utilizarea unui instrument nu echivalează cu înțelegerea mecanismului său. Această discrepanță între competența tehnologică și cea financiară îi face pe tineri deosebit de vulnerabili la volatilitatea piețelor, la scheme de fraudă sofisticate și la luarea unor decizii de investiții bazate pe trenduri de pe rețelele sociale, mai degrabă decât pe o analiză fundamentală, spun autorii studiului.
Educația financiară destinată tinerilor trebuie să le vorbească pe limba lor, folosind canalele digitale pe care aceștia le frecventează, dar cu un scop clar: acela de a „traduce” principiile financiare atemporale în contextul instrumentelor moderne pe care ei le utilizează deja.
Banca este percepută preponderent drept o sursă de îndatorare
Prin analiza asocierilor libere pe care respondenții le-au realizat cu conceptul „Bancă” autorii studiului spun că oamenii percep instituțiile bancare mai ales prin prisma relațiilor tranzacționale și de cost.
Analiza calitativă a asocierilor spontane (top-of-mind) cu termenul „bancă” dezvăluie o imagine publică dominată de funcționalitate și, mai ales, de costuri. Banca este percepută preponderent ca o sursă de îndatorare și ca un centru de cost, nu ca un partener pentru prosperitate. Sentimentul general este, așadar, unul înclinat spre neutru-negativ, arată raportul.
Banca este o utilitate funcțională, dar nu neapărat dezirabilă, iar costurile asociate reprezintă o sursă primară de frustrare. Termenii pozitivi, precum „siguranță”, deși valoroși, sunt rari și nu reușesc să contrabalanseze greutatea percepțiilor de cost și a neîncrederii.Percepția că băncile comerciale sunt „companii oneste, legitime, necesare” a crescut cu 21,4 puncte procentuale, ajungând la 55,3%. Dar percepția că sunt „în general, țepari” s-a prăbușit de la 12,6% la doar 4,0%.
În opoziție, Instituțiile Financiare Nebancare (IFN-urile) rămân „oaia neagră” a sistemului. Deși notorietatea lor a crescut, percepția negativă s-a consolidat: 28,1% le consideră „țepari”, iar 26,8% cred că „profită de hibe legislative”.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
