Economie

Curtea de Conturi: Infrastructura Aeroportului Cluj e subdimensionată pentru traficul existent

Curtea de Conturi confirmă faptul că la Aeroportul Internațional Cluj infrastructura aeroportuară este subdimensionată raportat la evoluţia traficului aerian. Mai mult, auditorii Curții de Conturi spun că aeroportul clujean are toate șansele să se dezvolte și mai mult, fiind „administrat şi exploatat în mod performant”.

sursă foto Facebook eroportul Internațional Avram Iancu Cluj

 

„În perioada analizată, în cazul aopt dintre cele 11 aeroporturi regionale auditate, infrastructura disponibilă la nivelul terminalelor de pasageri a fost utilizată sub capacitate. Excepţie au făcut aeroporturile din Craiova, Iaşi şi Cluj-Napoca. La Cluj infrastructura aeroportuară a fost subdimensionată, raportat la evoluţia traficului aerian înregistrat pe aeroport (…) În cazul a cinci dintre cele 11 aeroporturi regionale (Oradea, Sibiu, Suceava, Iaşi, Cluj) patrimoniul a fost administrat şi exploatat în mod performant, beneficiile implementării investiţiilor creând premisele creşterii eficienţei utilizării aeroporturilor şi a atractivităţii acestora pentru beneficiari. Din punct de vedere financiar, în perioada 2014 - 2019, cele mai multe dintre aeroporturile regionale nu au putut să-şi susţină activitatea din venituri proprii, fiind dependente de alocările financiare de la bugetele locale/de stat. Doar aeroporturile din Iaşi şi Cluj au înregistrat profit”, arată Curtea de Conturi.


Potrivit raportului de audit „Performanţa activităţii aeroportuare în perioada 2014 - 2019", aferentă misiunii realizate în intervalul martie 2020 - octombrie 2021, în perioada 2014 - 2019 nu s-a realizat nicio investiţie în infrastructura aeroportuară la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB). 

CITEȘTE ȘI:
Ce s-a ales de proiectele ambițioase ale Aeroportului Internațional Cluj? Terminal nou, intermodal, extinderea pistei?

Conform auditorilor, majoritatea investiţiilor planificate prin strategiile, programele şi proiectele naţionale nu au fost realizate nici la aeroporturile regionale.


Lipsa investiţiilor în infrastructura aeroportuară din România în perioada auditată, în condiţiile creşterii semnificative a traficului aerian, a impus restricţii de operare, afectând performanţa aeroportuară şi scăzând gradul de satisfacţie a pasagerilor. 

În ceea ce priveşte activitatea cargo, majoritatea aeroporturilor regionale nu dispun de terminale şi de facilităţi de procesare cargo, nefiind înregistrate mişcări de aeronave care să deservească activitatea de transport marfă şi poştă. Deşi Aeroportul Kogălniceanu dispune de un terminal cargo, managementul acestuia nu a reuşit atragerea de operatori aerieni care să desfăşoare activităţi în domeniul transportului aerian de marfă, indicatorii fizici aferenţi cantităţii de marfă transportate fiind aproape inexistenţi.


Planurile Aeroportului Internațional Cluj

În proiectul de dezvoltare a Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj în perioada 2017-2030 se estima un trafic aerian de 7,2 milioane de pasageri în anul 2030 şi mai multe obiective care urmează să fie construite.

„Planul de dezvoltare al Aeroportului Internaţional «Avram Iancu» Cluj pentru a atinge 7 milioane de pasageri până în anul 2030 prevede demararea proiectului intermodal, extinderea pistei la 3.500 de metri, extinderea unei platforme de staţionare, construirea unei căi de rulare paralelă cu pista, construirea unui terminal nou de pasageri cu 25 de porţi de îmbarcare, un terminal Cargo pentru transport marfă, cu o capacitate de 50 de tone. Noul terminal de pasageri ar putea fi finalizat în termen de 4 ani", spunea directorul Aeroportului Internațional Cluj, David Ciceo, în 2017.


Între timp a venit pandemia și războiul din Ucraina, iar, aparent, toate aceste investiții au fost puse pe pauză. Acum, orizontul de timp s-a schimbat pentru 2040.

„Aeroportul are un plan de dezvoltare coerent. Din cauza pandemiei și acestei crize (războiul din Ucraina – n.r) s-a amânat puțin, dar apreciem că în 2040 vom avea 7 milioane de pasageri. Pentru asta construim o cale de rulare total nouă, este în curs de realizare, prima etapă este finalizată, cea de-a doua se finalizează la sfârșitul anului 2022. O investiție de aproximativ 7 milioane de euro, 50% din fonduri europene. Am achiziționat echipamente noi de securitate, suntem primul aeroport din România, printre primele din Europa, unde pasagerii nu mai trebuie să scoată lichidele și electronicele mari datorită acestor echipamente moderne, investiție totală de aproximativ 14 milioane de euro, 98% fonduri europene. Am cumpărat mașini noi de pompieri, tot folosind fonduri europene. Începem patru noi locuri de parcare aeronave. În ce privește planul de 7 milioane de pasageri dorim să prelungim pista la 3400 de metri, odată cu finalizarea devierii râului Someș vom finaliza această investiție și, bineînțeles, un terminal nou de pasageri care sperăm să fie gata în aproximativ 4-5 ani. În ce privește proiectul intermodal, nu a fost agreat de funcționarii Consiliului Județean, noi sperăm să reluăm și acest proiect”, a declarat pentru monitorulcj.ro. David Ciceo.


 

CITEȘTE ȘI:

Factură la curent de 1 milion de lei la Aeroportul Internațional Cluj. „Situația este disperată”

Trei zboruri pe săptămână spre Tel Aviv, de pe Aeroportul Cluj

Directorul Aeroportului Cluj, în ședința Asociației Aeroporturilor din România: „Trebuie să găsim soluții la criza din energie”

Ultimele Stiri
abonare newsletter