Artă & Cultură

Cultură și austeritate. Ministrul Demeter Andras: „O zi în care privim spre ceea ce urmează”

Sectorul cultural a resimțit din plin măsurile de austeritate impuse de Guvernul Bolojan. „Cultura creează locuri de muncă, vectorizează investițiile pe termen lung”, susține ministrul Demeter Andras, în mesajul adresat de Ziua Culturii Naționale, în contextul în care veniturile lunare ale lucrătorilor din sectorul cultural sunt cu aproape 9% mai mici decât venitul mediu național.

„Cultura creează locuri de muncă”, spune ministrul Andras Demeter în mesajul adresat de Ziua Culturii Naționale. Măsurile de austeritate au afectat semnificativ sectorul cultural.|Sursa foto: Ministerul Culturii - Facebook „Cultura creează locuri de muncă”, spune ministrul Andras Demeter în mesajul adresat de Ziua Culturii Naționale. Măsurile de austeritate au afectat semnificativ sectorul cultural.|Sursa foto: Ministerul Culturii - Facebook

 

 


Lucrătorii din sectorul cultural românesc muncesc mai mult de 40 de ore pe săptămână, însă nu își pot acoperi necesitățile din veniturile realizate.

CITEȘTE ȘI: 
Sectorul cultural românesc, marcat de precaritate economică și lipsa protecției sociale: 66% dintre lucrători se gândesc să-și schimbe domeniul de activitate

În mesajul adresat cu prilejul Zilei Culturii Naționale, ministrul Demeter Andras vobește despre „o zi în care privim spre ceea ce urmează”. 


Măsurile de austeritate promovate de Guvernul Bolojan au afectat semnificativ și sectorul cultural, în condițiile în care instituțiile au fost nevoite să regândească bugetele și să taie din cheltuieli, iar investițiile au fost puse pe hold. 

Cultură și austeritate. Ministrul Demeter Andras: „O zi în care privim spre ceea ce urmează”

Într-un mesaj video publicat pe pagina de Facebook, ministrul Culturii Andras Demeter spune că „Ziua Culturii Naționale nu este o zi în care să zăbovim asupra a ceea ce s-a încheiat, ci una în care să ne uităm la ceea ce urmează”. 


În mod cert, pentru domeniul cultural anul 2025 a fost unul dificil din cauza măsurilor fiscale adoptate de Guvern. În acest context, și anul 2026 va fi unul marcat de austeritate. 

Comunitățile care investesc în cultură devin mai puternice, mai vii, mai competitive. Cultura generează idei, pune în mișcare sisteme și înlesnește traseele diplomatice între țări, fiind bine știut faptul că ea reprezintă cel mai bun ambasador. Cultura creează locuri de muncă, vectorizează investițiile pe termen lung și aduce plusvaloare financiară, atunci când este administrată eficient”, adaugă ministrul Culturii, Andras Demeter, în mesajul adresat de Ziua Culturii Naționale. 


Peste 60% dintre lucrătorii din sectorul cultural se gândesc să-și schimbe domeniul de activitate

Deși veniturile lucrătorilor culturali aproape s-au dublat față de 2019, creșterea nu a adus însă o mai mare siguranță, potrivit studiului „Reform: munca în sectorul cultural 2025”, publicat în noiembrie anul trecut de Centrul Cultural Clujean (CCC). 

CITEȘTE ȘI: 
Lucrătorii culturali din România, la limita supraviețuirii! Pentru jumătate dintre angajații din cultură veniturile nu acoperă nevoile.

Studiul analizează transformările recente din câmpul muncii culturale din România, de la venituri și formele de angajare, la starea de bine și reziliența celor care lucrează în domeniu.


Astfel, doar 23% dintre respondenți se declară într-o situație stabilă financiar, iar aproape jumătate își completează veniturile prin activități realizate în afara domeniului cultural.

Veniturile lunare ale lucrătorilor din sectorul cultural ajung la o medie lunară de 4.524 lei, cu aproape 9% mai puțin decât venitul mediu național, de 4.959 de lei, potrivit raportului Re:form 2025.

„Practic toți muncesc mai mult de 40 de ore săptămînal, mulți chiar cîte 60, însă aproape fără a cîștiga venituri în plus din munca lor suplimentară. Precaritatea și uzura profesională sînt mari și 66% dintre respondenți declară că se gîndesc să renunțe la cultură și să-și schimbe domeniul de activitate”, spune Ștefan Teișanu, directorul Centrului Cultural Clujean

De altfel, pentru prima dată, cercetarea a inclus un capitol dedicat stării de bine și rezilienței, care arată valori moderate: scorul mediu de well-being este de 49,5sub media europeană de 64. Nivelurile mai scăzute se regăsesc în rândul respondenților fără contract, confirmând legătura directă dintre stabilitatea ocupațională și echilibrul emoțional.

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Lucrătorii culturali din România, la limita supraviețuirii! Pentru jumătate dintre angajații din cultură veniturile nu acoperă nevoile.

Premieră: Culture Next, rețeaua europeană a orașelor, cofondată de Centrul Cultural Clujean, a organizat primul Summit de Politici Culturale la Parlamentul European

Ultimele Stiri
abonare newsletter