Administrație

Bugetarea participativă, praf în ochi? Adrian Dohotaru: „Doar un mecanism de PR, proiectele anunţate finalizate nu sunt realizate”

Activistul de mediu Adrian Dohotaru îşi lansează în weekend cartea „Bugetare participativă: între emancipare și deturnare”, unde scoate la iveală mai multe nereguli în proiectul bugetării participative derulat de Primăria Cluj-Napoca.

Adrian Dohotaru

 

Prima lansare a cărţii va avea loc sâmbătă, 4 iunie, ora 11, în cadrul Someș Delivery Apahida, pe malul râului, autorul alegând Someșul întrucât un capitol din studiu „tratează tema râului și afluenților din perspectiva unor procese participative”. 


Citiți știrile monitorulcj.ro și pe Google News

Dohotaru a documentat subiectul bugetării participative (BP) în ultimii zece ani.

„Am făcut zeci de interviuri pentru carte, iar în acest sens poate fi văzută cartea ca o mostră de jurnalism în profunzime pe un subiect. Am purtat numeroase dialoguri cu activiști civici și reprezentanți ai administrațiilor din țară și străinătate, am citit zeci, dacă nu sute de studii, am depus o lege în parlament. Deși bună parte din referințe sunt legate de Cluj, unde s-au făcut mai multe ediții de bugetare participativă față de alte orașe din țară, studiul e mai larg, la nivelul Europei Centrale și de Est, cu trimiteri și la alte spații”, spune autorul.


Semnal de alarmă?

Adrian Dohotaru susţine că studiul său „e un semnal de alarmă, bugetarea participativă fiind în continuare un mecanism de PR, nu un proces care oferă cetățenilor co-decizie pe o parte din bugetul orașului”.

„Două din greșelile majore sunt legate de faptul că nu există deliberări pe propuneri, nici sume mai consistente din bugetul local. Dincolo de aspecte esențiale legate de necesitatea dezbaterilor și procentelor mai mari din bugetul de dezvoltare, chiar și implementarea actuală de proces este superficială, cu cele mai importante propuneri ale cetățenilor nerealizate. La o privire mai atentă, se observă că până şi proiectele anunţate ca fiind finalizate sunt doar în mică măsură realizate. Autorii proiectelor nu au fost contactați de primărie pentru a le detalia. Dacă Primăria agreează în cele din urmă un proiect, poate să depășească și de zeci de ori bugetul alocat prin design. Dacă nu îl agreează, comisia tehnică a primăriei, fără reprezentanți din societatea civilă, delegați ai cetățenilor, ca în alte orașe, ori autorii proiectelor, îl elimină din start, pe motiv că depășește bugetul, așa cum au fost declarate neeligibile 80% dintre proiectele clujenilor în 2021. Pe scurt, bugetul participativ e discreţionar la Cluj în prioritizarea bugetelor, în aplicarea regulilor”, susţine Dohotaru.


Locuitorii din Bună Ziua au câştigat un parc şi au primit, în schimb, un loc de joacă?

În cartea care are peste 200 de pagini, autorul vine şi cu exemple concrete.

„Deloc întâmplător pentru calitatea procesului de bugetare participativă de la Cluj, primele două proiectele câștigătoare din 2017 nu sunt realizate nici după patru ani. Acestea sunt investiții de reabilitări pentru școli, pentru care există și alte linii de finanțare, și sunt inițiate de directori care au mobilizat copiii. Deși legitime ca proiecte, această infrastructură reabilitată nu e deschisă pentru publicul larg, ci e destinată strict pentru elevii școlilor. Locuitorii din Bună Ziua, cartier realizat în perioada urbanismului haotic postdecembrist, sunt lipsiți de spații publice verzi, motiv pentru care s‐au mobilizat și au câștigat cu un proiect de parc la bugetarea participativă din 2018. Cartierul are aproximativ 15.000 de locuitori și e în extindere. La proiectul de bugetare participativă, inițiativa apare ca fiind realizată, dar, în loc de parc, figurează un loc de joacă pentru copii preșcolari de 100 de metri pătrați, în care se pot desfășura confortabil 3‐4 copii și părinții lor. Un parc, după criterii urbanistice riguroase, are cel puțin 10 hectare”, menţionează Dohotaru.


Clujenii nu mai par interesaţi să voteze proiectele

Adrian Dohotaru susţine că „s‐a instalat deja o oarecare oboseală și neîncredere în formatul actual prin care ies câștigătoare 15 proiecte pe an, peste capacitatea Primăriei de implementare”. 

În 2020, s‐a stopat procesul, în 2021 el a obținut de zece ori mai puține voturi decât în 2017, susţine acesta.


„Rezultatele implementării dar și designul superficial de proces sunt dezamăgitoare, în raport cu așteptările inițiale ale societății civile. De aceea, participarea a scăzut drastic. De la aproape 10.000 de persoane care au participat la bugetarea participativă digitală din 2017 și care au distribuit 40.632 de voturi, în 2021 s-au distribuit 3.429 de voturi. La așa-numita bugetare participativă de tineret din 2015 au votat 18.782 de persoane, cu un total de 48.609 de voturi. În 2021, numărul de participanți a scăzut la 1.081 de votanți, care au distribuit 2.223 de voturi”, mai susţine Dohotaru.

Activistul susţine că s-au făcut „zeci de propuneri civice legate de Someș și afluenți în Cluj-Napoca, Florești și Apahida, dar nici o idee nu a fost inclusă în Master Plan-ul pentru Someș, iar alte proiecte câștigătoare legate de afluenți întârzie cu anii, nici nu există un calendar pentru implementare”.

Adrian Dohotaru va pedala până în Apahida pentru a participa la lansarea de carte, iar cei care vor să îl însoţească sunt aşteptaţi, sâmbătă, de la ora 9 în Piaţa Unirii. 

2017 – Clujul, pe harta României cu bugetarea participativă

În 2017, Primăria Cluj-Napoca se lăuda că este prima administrație locală din România care implementează procesul de bugetare participativa online! Clujenii decid cum vor fi cheltuiți o parte din banii achitați prin impozite și taxe locale, transmitea atunci municipalitatea.

Cine este Adrian Dohotaru

Adi Dohotaru (n. 1983) este cercetător-activist pe teme ecologice și sociale. A fondat Societatea Organizată Sustenabil S.O.S prin care face advocacy pentru spații publice verzi, mobilitate alternativă la trafic auto, dreptul la o locuire decentă ori bugetare participativă. Se bucură când unele propuneri de politici publice ori inițiative legislative sunt acceptate de autorități la nivel local și național.

Ce se întâmplă în weekend la Apahida

Someș Delivery îi invită pe clujeni să ia parte la diverse ateliere, activități și evenimente pe malul Someșului, la Apahida, în 4 iunie.

Clujenii sunt chemați pentru o zi la malul râului cu o serie de evenimente pentru cei mici și cei mari, dezbateri, ateliere, intervenții, instalații și activități pe apă. În cadrul evenimentului de anul acesta va fi organizat, în premieră, și un târg de produse locale.

Edițiile Someș Delivery Florești (2021), Cluj-Napoca (2021) și Apahida (2022) fac parte din proiectul Someșul - Culoar Verde - Albastru inițiat de Asociațile MiniMASS (Someș Delivery), Societate Organizată Sustenabil (Someșul nostru) și Clujul Sustenabil. Proiectul face parte din programul „Cu apele curate” și își propune transformarea râului într-un culoar natural protejat și apropierea locuitorilor de acesta prin activități, dezbateri și evenimente pe teme de sustenabilitate.

CITEȘTE ȘI:

Activistul clujean Adrian Dohotaru propune deschiderea curților grădinițelor, în afara programului. Cum s-ar putea îndeplini acest lucru la Cluj?

Dohotaru, plângere penală după scandalul de la Tarnița! Ecologistul, amenințat din nou pe internet

Dohotaru, amenințat de iubitul șefei Ariilor protejate din Consiliul Județean: „Mi-a spus că o să mor în chinuri la Tarnița”

Ultimele Stiri
abonare newsletter