Administrație
Legea zonelor metropolitane, adoptată anul acesta: „Este vitală pentru calitatea vieții din jurul marilor orașe”
Legea zonelor metropolitane, prevăzută în cadrul PNRR, ar trebui finalizată anul acesta, a afirmat Emil Boc.
Legea zonelor metropolitane, prevăzută în cadrul PNRR, ar trebui finalizată anul acesta
Primarul Emil Boc, în calitate de președinte al Asociației Municipiilor din România (AMR) a discutat recent cu premierul Nicolae Ciucă despre introducerea Legii zonelor metropolitane, în cadrul unei întâlniri de lucru. În urma discuției, primarul a declarat că legea, asumată în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ar trebui finalizată până la sfârșitul anului 2022.
„Până la sfârșitul anului, ar trebui să fie finalizată legea. Este vitală pentru calitatea vieții din jurul marilor orașe”, a declarat Emil Boc, pentru Monitorul de Cluj.
Legea zonelor metropolitane, în PNRR
Investițiile prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență sunt legate direct de o serie de reforme cerute de Uniunea Europeană de la statele membre. Printre acestea, și legea zonelor metropolitane – Comisia Europeană a cerut expres introducerea legii pentru a asigura un cadru coerent pentru dezvoltarea localităților din aceste zone metropolitane.
„Sunt două chestiuni care sunt prevăzute ca reforme în PNRR, Legea zonelor metropolitane, care să asigure un statut şi un cadru coerent pentru dezvoltarea integrată a tuturor localităţilor din aceste zone metropolitane, care să ducă şi la îmbogăţirea zonelor periurbane, lucru cerut expres de Comisia Europeană, şi doi: posibilitatea formării unor consorţii administrative între mai mult unităţi administrativ-teritoriale, la fel, o chestiune bine privită de Comisia Europeană, în care anumite tipuri de activităţi de servicii publice din anumite UAT-uri să poată fi exercitate şi pentru alte UAT-uri. Adică cel mai important pentru noi este ca cetăţeanul să fie servit, serviciile publice să putem să le asigurăm şi atunci putem să avem eficienţă”, afirmat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, în vara anului trecut.
La rândul său, primarul Emil Boc a militat pentru introducerea legii zonelor metropolitane în ultimul an, arătând avantajele pe care un astfel de cadru legal le-ar avea la Cluj.
Primarul a explicat în mai multe rânduri necesitatea realizării unor planuri integrate la nivelul tuturor localităților din zona metropolitană, astfel încât dezvoltarea imobiliară, a infrastructurii, crearea de noi locuri de muncă să se facă având la bază un concept unitar.
„Clujul, ca zonă de locuire, nu mai poate rămâne în granițele interne. Din nefericire, legislația actuală nu ne permite să avem un control asupra a ceea ce se întâmplă în localitățile învecinate, deși ce se întâmplă acolo ne afectează pe toți. De aceea, la nivelul Asociației Municipiilor din România lucrăm la un proiect de lege privind dezvoltarea zonelor metropolitane, luând ca model legi ale zonelor metropolitane din mai multe țări din Uniunea Europeană. Prin acest proiect ne dorim să conferim forță juridică planurilor integrate de dezvoltare urbană, de locuire și de mobilitate. Palierul următor de dezvoltare este realizarea unui plan integrat de dezvoltare cu comunele limitrofe din zona metropolitană. Regulile stabilite la Cluj se vor aplica și în Baciu, Florești, Apahida, Gilău și în toate comunele din aria metropolitană”, explica primarul Emil Boc, în martie 2021.
Procesul de descentralizare, în prim-plan
La întâlnirea de lucru avută cu premierul Nicolae-Ionel Ciucă, reprezentanții structurilor asociative ale administrației publice locale au mai discutat și despre reluarea și finalizarea procesului de descentralizare, finalizarea Codului finanțelor publice locale, Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, finanțarea autorităților publice locale, reorganizarea administrativ-teritorială și digitalizare.
În urma discuțiilor, primarul Emil Boc a avertizat că administrațiile locale ar putea să devină „victime colaterale” și să piardă fondurile din PNRR, dacă guvernul nu va face reformele asumate în plan.
Bucureştiul trebuie să păstreze atributul de legiferare şi control, iar administrarea efectivă trebuie să aibă loc la nivel local, a mai declarat Emil Boc, preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România.
„Bucureştiul trebuie să-şi păstreze atributul de legiferare şi control, iar administrarea efectivă trebuie să aibă loc la nivel local, pentru că acolo cunoşti problemele, acolo ai soluţiile, acolo ai reprezentanţii statului care pot rezolva problemele împreună cu administraţiile locale. Şi aici am abordat atât tema descentralizării, cât şi tema reorganizării administrativ-teritoriale a României. (...) Am vorbit pe descentralizare pe nevoia concretizării celor 7 domenii de reformă pe: tineret-sport, turism, mediu, cultură, sănătate, educaţie şi agricultură, unde din 2017 procesul s-a blocat. Şi aici este nevoie din partea miniştrilor, astfel încât descentralizarea să aibă efectiv loc”, a declarat Emil Boc, luni, la finalul întâlnirii de lucru cu premierul Nicolae Ciucă.
„Există riscul ca România să piardă bani din PNRR dacă nu se fac reformele din PNRR de către miniştri. Victimele colaterale fiind administraţiile locale, noi vom pierde banii, în concret. Şi atunci am rugat pe primul-ministru şi pe miniştrii de resort să rămână conectaţi la ceea ce are nevoie România. Aceste reforme nu sunt făcute de undeva din afara României, sunt făcute de România pentru români, prin care vor face această ţară mult mai funcţională cu beneficii pentru fiecare cetăţean al acestei ţări, inclusiv în buzunar, în privinţa banilor. Dacă aceste reforme nu se vor face, există riscul, evident, al blocării fondurilor pe PNRR şi cu acele consecinţe de care am vorbit mai devreme. (...) Am abordat nevoia cooptării reprezentanţilor structurilor asociative în elaborarea ghidurilor pentru PNRR, pentru că noi cunoaştem problemele reale cu care ne confruntăm”, a arătat Boc.
CITEȘTE ȘI:
