Administrație

Proiectul „ceaușist” al hidrocentralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti a eșuat, din nou. Licitația pentru studiul de fezabilitate a fost anulată.

Proiectul hidrocentralei Tarnița- Lăpuşteşti, inițiat la mijlocul anilor '70, a eșuat din nou. Acesta a fost scos de la naftalină la mijlocul anului 2023.

Lacul și barajul Tarnița/Foto: Lacul Tarnita, barajul Tarnita, zbor deasupra lacului, 2021 george tatulea - YouTube Lacul și barajul Tarnița/Foto: Lacul Tarnita, barajul Tarnita, zbor deasupra lacului, 2021 george tatulea - YouTube

 

 


Proiectul vechi de 50 de ani privind construirea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, rostogolit de la o guvernare la alta, a eșuat din nou. Licitația pentru un nou studiu de fezabilitate, lansată în luna octombrie anul trecut, a fost anulată, potrivit datelor de pe SEAP, potrivit hotnews.ro

 


Potrivit explicației de pe SEAP pentru sursa citată anterior, „această procedură a fost anulată automat deoarece la data limită de depunere a ofertelor niciunul dintre ofertanții înscriși nu a criptat oferta financiară/sau nu a răspuns la toți factorii de evaluare electronici, după caz”.

CITEȘTE ȘI:
Două companii din Franța și Japonia, interesate de proiectul-mamut al hidrocentralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti

Proiectul „ceaușist”, scos de la naftalină în 2023

La mijlocul anului 2023, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat deschiderea licitației pentru studiul de fezabilitate al proiectului-mamut, în valoare de 3,5 milioane de euro. Încă din vara anului 2023, ministrul Energiei a readus în atenția publică proiectul ceaușist al centralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti, pe marginea căruia guvernanții au făcut promisiuni de-a lungul anilor, fără însă a le concretiza.


Costul studiului de fezabilitate era estimat la valoarea de 3 milioane și jumătate de euro, studiul având o durată de maximum 12 luni.

În luna noiembrie 2023, ministrul Sebastian Burduja a anunțat că două dintre cele mai mari companii din domeniu din lume, EDF din Franţa şi Itochu din Japonia, şi-au manifestat interesul faţă de proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti şi au venit proactiv către minister să-şi pună la dispoziţie toate resursele şi expertiza.


„Proiectul meu de suflet, şi vă rog să-l susţineţi, este Tarniţa-Lăpuşteşti (hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti - n. r.). Nu e doar proiectul meu, e un proiect al României şi el a fost asumat în cursul deceniilor, dar din păcate nu a fost niciodată dus la bun sfârşit. De aceea am reluat studiul de fezabilitate şi suntem în plină procedură de achiziţie publică. De altfel, şi aseară am avut o întâlnire foarte bună cu două dintre cele mai mari companii din domeniu din lume, EDF din Franţa şi Itochu din Japonia, care şi-au manifestat interesul faţă de acest proiect şi au venit proactiv către minister să îşi pună la dispoziţie toate resursele şi expertiza. Am explicat stadiul procedurii şi, după atribuirea studiului de fezabilitate, va fi o procedură competitivă de selecţie a unor parteneri privaţi pentru acest proiect”, a declarat, joi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la un eveniment de specialitate.

Hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești, un proiect care bate pasul pe loc

Nu e prima dată când România încearcă să facă acest proiect. 


Proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti din judeţul Cluj, considerat esenţial pentru sistemul energetic al ţării, bate pasul pe loc de 50 de ani. Primele schiţe ale hidrocentralei au fost făcute la mijlocul anilor '70, fiind aleasă ulterior locaţia.

Deși autoritățile descriu proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti ca fiind unul esenţial pentru sistemul energetic al ţării, acţiunile concrete pentru realizarea lui se lasă aşteptate de ani buni. Estimat la valoare de 1 miliard de euro, proiectul a prins contur în urmă cu aproape jumătate de secol, dar nu dă semne că va fi realizat prea curând, deşi e „prioritar” de cel puțin zece ani.

În primăvara lui 2019, fostul ministru liberal al Energiei, relansa, de asemenea proiectul hidrocentralei de la Tanița-Lăpuștești. 

Și atunci, ca și acum, proiectul a reprezentat o „chestiune obligatorie”, fără a se concretiza însă. 

De altfel, proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarniţa-Lăpuşteşti a fost inclus şi în anul 2018 în lista proiectelor strategice de investiţii ce urmau a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP).

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News 

CITEȘTE ȘI:

Proiectul hidrocentralei de la Tarniţa Lăpuşteşti, scos de la naftalină de ministerul Energiei. „România avea datoria să îl facă de acum 40 de ani”.

Stadiul marilor proiecte ale Clujului. Hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești aduce în județ peste un miliard de euro

Ultimele Stiri
abonare newsletter