Actualitate
Clujul de altădată. Cum sărbătoreau clujenii 1 Mai muncitoresc în pădurile din județ. GALERIE FOTO
Ziua de 1 mai a fost un prilej bun pentru mulţi români să ia cu asalt pădurile de la marginile oraşelor şi să petreacă cu un grătar. Clujenii ieșeau în număr mare mai ales în pădurea Hoia și în zona Făget.
Clujenii de 1 mai muncitoresc în pădurea Hoia, anul 1973/ Sursă foto: András Vajda - Amintiri din Vechiul Cluj/ Facebook
În România, Ziua Muncii a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1890, iar în timpul comunismului această sărbătoare a fost marcată de manifestări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să instrumenteze politic o veche tradiţie a mişcării muncitoreşti internaţionale.
Primele demonstraţii muncitoreşti organizate la noi în ţară au avut loc în 1945, la Bucureşti, iar ultimele s-au desfăşurat în 1971.
Cum a apărut Ziua Muncii?
Ziua muncii îşi are originea în Statele Unite. În 1884, în cadrul Convenţiei naţionale de la Chicago, Federaţia Organizaţiilor Meşteşugăreşti şi a Uniunilor Sindicale (care a devenit mai târziu Federaţia Americană a Muncii) a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca durata unei zile legale de muncă să aibă opt ore sau săptămâna de lucru să aibă 48 de ore. Muncitorii aveau dreptul doar la o singură zi de odihnă pe săptămână.
La 1 mai 1886, muncitori de pe tot cuprinsul Statelor Unite au mărşăluit pentru a-şi susţine cauza. Cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde au participat aproximativ 90.000 de muncitori, dintre care circa 40.000 se aflau în grevă. Însă, trei zile mai târziu, în Piaţa Haymarket din Chicago, unde numărul greviştilor ajunsese la peste 65.000, lucrurile au escaladat şi poliţia a intervenit cu brutalitate.
În Franţa, la 1 mai 1891, ciocnirile dintre muncitori şi forţele de ordine au dus la zece decese. Cererile erau simple: „8 ore de muncă, 8 ore de timp liber, 8 ore de somn”. Începând din 1919, 1 mai a devenit zi de sărbătoare publică, la această dată fiind ratificată săptămâna de 48 de ore, cu 6 zile lucrătoare.
Ziua internaţională a muncii a fost recunoscută drept un eveniment anual, oficial, la cel de-al doilea Congres al Internaţionalei a II-a din 1891, de la Bruxelles. De atunci, an de an, la 1 Mai, muncitorii au avut prilejul să-şi exprime public cererile privitoare la condiţii mai bune de muncă şi la salarii decente.
1 Mai în perioada comunistă
Cu siguranță mulți dintre noi avem amintiri sau povești ale părinților și bunicilor, care au participat la defilările cu ocazia zilei de 1 Mai.
Românii de toate vârstele se pregăteau cu săptămâni înainte pentru parada de 1 Mai, iar muncitorii sau elevii nu aveau voie să lipsească. Mii de muncitori exersau mișcări și ritmuri pentru paradă și erau obligați să învețe toți pașii și toate mișcările, pentru ca parada din ziua de 1 Mai să fie una impecabilă.
Se făceau repetiții cu mult timp înainte, se scriau mii de pancarte cu lozinci, iar străzile erau pline de parade de muncitori îmbrăcaţi de sărbătoare, pionieri şi şoimi ai patriei care scandau lozinci de preamărire şi înălţau pancarte uriaşe, mobilizaţi de activiștii Partidului Comunist Român.
Muncitorii din Cluj participau la defilarea din faţa Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, iar după-masa ieşeau la iarbă verde în pădurile Hoia sau Făget unde se relaxau cu fotbal și un grătar.
După revoluţia din decembrie 1989, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi propagandistice, însă ea a fost marcată prin evenimente sociale, în aer liber prin pădurile de la marginea orașului. De asemenea, ziua internaţională a celor care muncesc este sărbătorită prin repaus.
1 Mai în pădurile din Cluj
Sute de clujeni, cu mic cu mare, fugeau în pădurea Hoia sau Făget, în zona Sfântul Ioan pentru a petrece un 1 Mai cât mai autentic.
Mai mulți clujeni au distribuit pe grupul de Facebook Amintiri din Vechiul Cluj o serie de fotografii inedite și mărturii despre ziua de 1 Mai.
În urmă cu aproape 100 de ani, pădurea Hoia era oaza de liniște pentru cei care petreceau de 1 Mai muncitoresc. De la această zi nu lipseau lăutarii, berea și mirosul de carne proaspăt prăjită pe grătar. O fotografie din anul 1987 arată mai mulți copii care se bucurau de trăsura trasă de măgăruș.
Picnicurile de altădată erau de proporții uriașe. De exemplu, clujenii care nu doreau să meargă în pădurea Hoia, se îmbrăcau sport, se urcau în mașină și mergeau în Făget, în zona Sfântul Ioan. În ziua de 1 Mai nu aveai loc să arunci un ac la cât de multe persoane se aflau în pădurea Făget, fiecare dintre ei fiind cu pătura de picnic.
CITEȘTE ȘI:
