Actualitate
Tot mai puțini români cred că Rusia este vinovată pentru declanșarea războiului din Ucraina
De la un consens inițial puternic în sprijinul Ucrainei, opinia românilor cu privire la vinovăția pentru declanșarea războiului de către Rusia s-a schimbat în timp sub impactul unui război informațional fără precedent.
Cum s-a schimbat percepția românilor asupra războiului din Ucraina sub impactul războiului informațional?|Foto: DepositPhotos.com
Percepția românilor asupra războiului din Ucraina s-a schimbat în timp în condițiile în care opinia publică a devenit permeabilă la narațiuni alternative alimentate de războiul informațional, arată datele unui sondaj INSCOP Research.
CITEȘTE ȘI:
Pentru români, teama de război e mai mare decât frica de boală!
Conform studiului „4 ani de război în Ucraina”, aproape 55% dintre români cred că Rusia este vinovată de declanșarea războiului din Ucraina, în scădere semnificativă față de mai 2022. Aceasta este doar una din datele extrase din cercetarea sociologică realizată de INSCOP Research în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026, la comanda New Strategy Center.
Tot mai puțini români cred că Rusia este vinovată pentru declanșarea războiului din Ucraina
Studiu oferă o radiografie a modului în care opinia publică din România a evoluat în raport cu realitatea unui conflict prelungit la granițele sale. Principalele teme analizate includ:
*responsabilitatea pentru războiul din Ucraina,
*șansele încheierii unui acord de pace în viitorul apropiat,
*solidaritatea cu statul vecin,
*încrederea în garanțiile de securitate colectivă,
*nivelul de pregătire al țării în cazul unei agresiuni externe.
Vinovatul pentru războiul din Ucraina
Astfel, 54.9% dintre cei chestionați sunt de părere că vinovatul de declanșarea războiului este Rusia (față de 71.2% în mai 2022 și 49.8% în noiembrie 2023).
În același timp, 14.1% indică Ucraina (față de 4.5% în mai 2022 și 8.8% în noiembrie 2023), 7.7% SUA (față de 10.4% în mai 2022 și 14.6% în noiembrie 2023), 9% Uniunea Europeană (față de 1.7% în mai 2022 și 2.9% în noiembrie 2023), iar 3.5% alții. Ponderea non-răspunsurilor este de 10.8% (față de 8.3% în mai 2022 și 19.4% în noiembrie 2023).
CITEȘTE ȘI:
România devine una dintre cele zece ţări UE care participă la efortul de a sprijini comerţul cu Ucraina
După cum notează directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, datele arată trecerea de la un consens inițial puternic al atribuirii vinovăției pentru declanșarea războiului, către o fragmentare progresivă a percepțiilor.
Este un „semn că opinia publică devine mai permeabilă la narațiuni alternative alimentate de războiul informațional fără precedent”.
„Creșterea ponderii celor care atribuie vina altor actori decât Rusia indică nu doar polarizare, ci și o diversificare a cadrelor de interpretare geopolitică în rândul populației pe fondul eforturilor constante de influențare a populației. Aceste evoluții se datorează absenței în ultimii 4 ani a unor linii curajoase de comunicare strategică asumate de clasa politică și care să proiecteze clar și constant interesele critice ale României”, explică Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Datele sondajului INSCOP Research, realizat la solicitarea New Strategy Center, au fost culese în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1.100 de persoane, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: DepositPhotos.com
CITEȘTE ȘI:
