Actualitate
Tradiții și obiceiuri în Ajunul Bobotezei, în zona Clujului. Ce trebuie să faci?
În județul Cluj, la sate, în 5 ianuarie, Ajunul Bobotezei se întâlneau o serie de practici și obiceiuri.
Tradiții și obiceiuri din ajunul Bobotezei | Foto: Arhiva CJCPCT Cluj
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale a transmis detalii despre tradițiile și obiceiurile din zona Clujului care sunt practicate în Ajunul Bobotezei.
La sate, în Ajunul Bobotezei, se întâlneau o serie de practici și obiceiuri. Nu puține erau însă riturile de „ursită” sau de „orândă”, practicate de fete, potrivit Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj, care a exemplificat câteva tradiții din această perioadă.
„Astfel, elementele religioase erau împletite cu cele magice, într-o unică dorință de a-și cunoaște destinul, de a afla cu cine se vor mărita.
În unele zone, fetele care doreau să își cunoască «orânda» ajunau, adică nu mâncau nimic până seara. Apoi își preparau o turtă din făină de grâu sau de mălai, frământată cu apă și sare. Trebuia măsurat fiecare ingredient, așa că se puneau nouă măsuri de făină, nouă de apă și nouă de sare.
Turta era coaptă fie în cuptor, fie pe plita sobei. Jumătate din ea era mâncată afară, după asfințitul soarelui, stând pe tăietorul de lemne. În timp ce mânca, fata trebuia să fie atentă din ce parte a satului latră câinii, crezând că din acea direcție, de pe acea uliță, o să-i fie viitorul soț. Cealaltă bucată de turtă, alături de un fir de busuioc furat din «struțu’ popii» atunci când a fost cu crucea, fata o punea sub pernă, ca să își viseze mirele dorit, spune etnologul Maria Bocșe, în volumul «Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania», editat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.
Mai era o practică, aceea de a pune seara, în ajun, în «produhul» din gheața râului, un fir de busuioc luat de la umblatul preotului cu crucea. Dimineața, fetele verificau busuiocul și se uitau dacă s-au prins fire de păr de animal pe crenguță. Și în funcție de ce ce se lega de busuioc, prevestea cât de bogat va fi mirele”, a transmis CJCPCT Cluj.
Mulți creștini consideră Ajunul Bobotezei mai important decât sărbătoarea în sine datorită numărului mare de tradiții și obiceiuri specifice marii sărbători de la început de an. Creștinii care vor ține post în ajun de Bobotează vor avea noroc pentru tot restul anului.
Tradiții și obiceiuri Bobotează. Ce trebuie să faci în Ajun?
- Conform datinii, preotul trebuie să intre în case cu „Iordanul” pentru a sfinții locuitorii și întreaga gospodărie. Aceasta este unul dintre cele mai importante lucruri la început de an pentru creștini.
- În noaptea de Ajun de Bobotează se spune că ouăle de corb vor crăpa și puii vor încerca să zboar
- Fetele trebuie să își pună busuioc sfinți de la un preot sub pernă pentru a putea visa chipul persoanei iubite.
- Se spune că fetele mari își pun pe degetul inelar un fire de mătase roșie și un firicel de busuioc pentru a-și visa alesul
- Femeile nemăritate și fetele tinere își pun busuioc la steașina casei pentru a vedea cu cine se căsătoresc. Dacă busuiocul e plin de chiciură, atunci vor avea noroc și se vor căsători cu un tânăr frumos și bogat.
- De asemenea, femeile care aluneca sau se împiedică pe gheață vor fi cerute în căsătorie curând
- Datina spune că dacă vei strănuta în ajun de Bobotează, atunci vei avea noroc tot anul
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
