Timp Liber

O peșteră din Munții Trascău, loc de basm cu lacuri și cascade, unde „soarele răsare de 2 ori”. Intrarea, printr-un portal de 40 m. VIDEO/FOTO

Peștera Huda lui Papară este o bijuterie din Munții Trascău, unde soarele „răsare” de două ori. Intrarea în peșteră se face printr-un portal de circa 40 metri înălțime, iar înauntru găsim un râu, lacuri și cascade.

Peștera Huda lui Papară din Munții Trascău / Foto: Asociatia de Speologie, Ecologie si Turism POLARIS MED - Facebook Peștera Huda lui Papară din Munții Trascău / Foto: Asociatia de Speologie, Ecologie si Turism POLARIS MED - Facebook

 

 


Peștera Huda lui Papară este situată în Munții Apuseni, masivul Trascău. Intrarea în peșteră este maiestuoasă, având un portal imens de piatră cu înălțimea de peste 40 metri, iar lungimea totală a galeriilor sale este de 5200 metri.

Portal de 40m la intrare în peștera Huda lui Papară / Foto: viziteaza-romania.com

Peștera este cunoscută pentru faptul că adăpostește una din cele mai mari colonii de lilieci:


„«Huda lui Papară» din Munţii Trascăului are, într-una din săli, una din cele mai mari colonii de lilieci din Europa. În peşteră s-a făcut o amenajare prin anii '70 din secolul trecut, cu traverse, şine de cale ferată, cabluri, etc. La una din multele viituri, toate acestea au fost contorsionate sau dislocate. Au rămas bucăţi de metal peste tot, iar la o altă viitură şi ce mai era nedegradat a fost luat de ape. A rămas totul în paragină. După 1990 s-a încercat o amenajare cu fonduri Phare, dar fără un proiect profesionist”, conform cercetătorului Bogdan Onac de la Institutul de Speologie din Cluj-Napoca, citat într-un articol agerpres.ro (2013).

Râu, lacuri și cascade - toate la o peșteră

Peștera este străbătută de un râu subteran tumultuos, cu debite mari, care formează lacuri și cascade ce fac foarte dificilă vizitarea peșterii fără echipament specific - costum de neopren și fără ghid, potrivit Clubului Montan Apuseni Cluj-Napoca.


Apele care ies din peșteră și formează râul Valea Morilor provin dintr-o depresiune de captare carstică numită ponorul Vânătare, situat cu 300 metri diferență de nivel deasupra peșterii. Apele provin și din alte doline situate pe platoul carstic Bedeleu, de la peste 1000 metri altitudine.

„La Vânătare ponorul colectează apele a 3 râuri - Ponor, Valea Seacă și Valea Poienii iar apoi dispar în subteran. Pe cursul Văii Poienii s-a format o cascadă de 30m înălțime. Pentru a ajunge la Vânătare va trebui să urmați marcajul turistic cruce albastră, traversâns puntea peste râu, apoi urcând aproape 300m difernță de nivel până cînd ieșiți din pădure la locul numit Vânătare. De aici intrați în depresiune pe marcajul bandă albastră care vă duce în 10 minute până la balcon, de unde puteți admira cascada de aproximativ 30m care dispare în subteran.


În apropierea se află și schitul Cuvioasa Paraschiva, pe care îl puteți vizita. Biserica veche este din anul 1797”, potrivit Clubul Montan Apuseni.

Locul unde soarele „răsare” de două ori

Dacă nu credeai deja că locul acesta e rupt dintr-un basm, te va încânta să auzi că în peștera „Huda lui Papară” există o serie de săli care sunt cunoscute sub numele de La Lanțuri, Sala Virgină, Sala Tăcerii, Sala Crucii, Sifonul, Groapa Leilor, Cascada Gemănată, Lumea Frământată etc.


Există numeroase legende în jurul peșterii, însă acestea sunt completate de un fenomen bizar. Despre acest fenomen am citit chiar de la cei care se află în apropierea peșterii, pe un site al unei pensiuni care îi poartă numele

„Pentru noi, cei care locuim la gura peşterii, soarele «răsare» de două ori pe zi. Astfel, la orele dimineţii, admirăm soarele cum  apare de după culmea Bedeleului şi se ridică pe cer. După câteva ore, dispare după vârful peretelui de calcar ce poarta numele de Bulz. Acest perete impozant acoperă aici jumătate din bolta cerului. După aproape două ore, soarele răsare iarăşi în partea vestică a muntelui şi apune seara după culmile mai domoale ale Dumeștului”, arată sursa citată.

Totodată, denumirea peșterii provine de la regionalismul „hudă”, care înseamnă cale îngustă, groapă, adăpost sau peșteră. La originea cuvântului „papară” se află latinul „papa”, care ar înseamna „conducător religios”. Potrivit sursei menționate, se crede că în preistorie, dar și pe vremea dacilor, peștera a fost folosită de oameni ca locuință sau loc de cult, iar legendele spun că zeul dacilor, Zamolxes, s-ar fi retras într-o peșteră din Munții Trascău, cea mai mare dintre ele, care ar putea fi peștera „Huda lui Papară”.

Cum se face accesul la peșteră

Peștera este declarată rezervație naturală, iar accesul se face doar cu acordul custozilor, în condiții speciale, cu costum de neopren deoarece peștera are curs subteran de apă cu lacuri și cascade. Vedeți aici informații despre vizite alături de speologi.

Întreaga zonă este parte componentă a sitului Natura 2000 Trascău.

Accesul la peșteră se face de pe ND75, de pe Valea Arieșului, din dreptul localității Sălciua. De aici, din centru comunal veți găsi indicatoare care vă duc cale de 6 km până în apropierea peșterii, la Pensiunea Sub Piatră. Drumul îngust pornește printre case iar apoi intră pe Valea Morilor cale de 4 km. Valea Morilor este râul care iese din Peștera Huda lui Papară. De la pensiune mai aveți de parcurs 200m până la intrarea în peșteră.

Aproape de peștera Huda lui Papară / Foto: viziteaza-romania.com

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Peșteră din apropierea Clujului, printre cele mai vechi din România! Are peste 10 milioane de ani VIDEO

Palat creat de natură! Aproape de Cluj e o peșteră cu săli impunătoare, traversată de un râu subteran spectaculos. VIDEO

abonare newsletter