România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi, trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din Produsul Intern Brut.

Profesorul Călin Hințea (FSPAC, UBB) explică strategia prin care Clujul încearcă să oprească „exodul-creierelor”, adică pierderea oamenilor și a resurselor de „inteligență”.

Ce este „exodul creierelor”? Expuse concurenței pieței libere, țările est-europene au rămas în urmă, cu avantaje competitive reduse și perspective slabe pentru viitor. Tinerii și-au căutat viitorul în alte părți și au lăsat aceste regiuni cu o populație îmbătrânită și cu și mai puține oportunități. Un oraș a gândit o strategie pentru a opri exodul-creierelor – Cluj-Napoca.

Declinul activităţii economice în zona euro la finalul anului trecut a fost mai redus decât s-a crezut iniţial, datorită atenuării presiunii preţurilor. Acest fapt sugerează că recesiunea ar putea fi moderată.

Pe plan economic, anul 2022 a fost marcat de o creștere rapidă a ratei inflației, care a ajuns în noiembrie la 16,8%, peste dinamica majorării salariilor medii nete. O serie de evenimente cheie au afectat puternic evoluția prețurilor și a cheltuielilor suportate de români.

Perioada începutului de an va aduce o majorare serioasă a prețurilor în comerțul cu amănuntul, dar și o creștere a prețului lucrărilor din sectorul construcțiilor, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).

Un român care are un salariu minim lunar trebuie să economisească între 26 și 51 de ani ca să își permită să cumpere o mașină cu programul Rabla.

Românii se pregătesc să-şi petreacă sărbătorile mai mult acasă, decât plecaţi în vacanţă, şi cu bugete în scădere, din cauza creşterii preţurilor.