Împărțit în perioada comunistă între zone industriale și cartiere-dormitor, Clujul se adaptează, după 30 de ani, nevoilor locuitorilor săi.

Amprenta de carbon este cantitatea totală de gaze cu efect de seră, în special dioxid de carbon și metan, generate de activitățile noastre. Noile generații au devenit conștiente de necesitatea reducerii acestei amprente la nivel individual, pentru a opri consecințele negative ale schimbărilor climatice.

Renunțarea la mașina personală este un trend tot mai popular în vestul Europei, care începe să fie tot mai îmbrățișat în rândul noilor generații din marile orașe românești. Acest fenomen este cu atât mai popular la Cluj, unde tinerii sunt ancorați puternic în spațiul cultural occidental și cer ca autoritățile să le ofere condiții similare cu cele de care au parte restul europenilor.

Idealul urban, promovat de arhitecți, specialiști în urbanism și activiști civici, s-a schimbat radical în ultimii ani în Cluj-Napoca. Dacă în ultimele decenii orașele erau construite în jurul ideii de mașină personală, în prezent paradigma merge în direcția opusă.

Cluj-Napoca este un oraș destul de compact, datorită poziției geografice deosebite. Fiind situat între dealuri, străzile sunt înguste și spațiile disponibile destul de mici, astfel că, odată cu creșterea numărului și a mobilității locuitorilor, durata deplasărilor poate fi uneori mai mare, chiar și pe distanțe relativ scurte.

Oportunitățile de dezvoltare ale municipiului Cluj-Napoca, unice în România, merg în paralel cu o permanentă îmbunătățire a calității vieții, iar factorul timp, după bogăția spirituală și stabilitatea materială, este un deziderat important în epoca digitală.

Florești a devenit din „dormitorul Clujului” primul „orășel de 15 minute” din România. Află ce îi atrage pe toți noii veniți în comuna de lângă Cluj-Napoca.