Ştiri din Transilvania
Vestitul Târg de Fete de la Muntele Găinii revine în acest weekend. A fost menționat istoric încă din 1816!
Târgul de Fete de pe Muntele Găina, cea mai mare şi cea mai cunoscută sărbătoare populară din România, revine în weekend-ul 19-20 iulie.
Vestitul Târg de Fete de la Muntele Găinii revine în acest weekend| Foto: Apuseni Spirit - Facebook
În 19 și 20 iulie 2025, inima Apusenilor va bate în ritm de tulnic, joc și cântec românesc, odată cu desfășurarea unei noi ediții a celebrului Târg de Fete de pe Muntele Găina. Eveniment cu rădăcini adânci în istoria și spiritualitatea moților, Târgul de Fete este un act de conservare a identității românești și o întâlnire a tradițiilor din toate colțurile țării, pe cel mai înalt platou al Munților Apuseni.
Meșteșug, cântec și foc de artificii
Sărbătoarea va debuta sâmbătă, 19 iulie, la ora 13:00, cu deschiderea Târgului Meșterilor Tradiționali ALBA TRADIȚIONAL, unde peste 50 de creatori populari din zonele istorice ale României își vor etala măiestria în prelucrarea lemnului, a ceramicii, a podoabelor tradiționale sau a țesăturilor.
La baza muntelui, în comuna Avram Iancu, de la ora 14:00, publicul este invitat la un amplu spectacol folcloric, prezentat de Andreea Bogdan, jurnalist Radio România Actualități, ce aduce pe scenă ansambluri și artiști din Alba, Țara Moților și alte zone folclorice. Momentele de început vor aparține Tulnicăreselor din Avram Iancu și grupului vocal tradițional „Țarina” de la CupruMin Abrud, urmate de prestațiile energice ale tinerelor talente și ale ansamblurilor folclorice, culminând cu Ansamblul Folcloric al județului Alba, Alexandru Pal și soliști consacrați ai cântecului românesc, precum Cornel Borza, Roxana Reche, Daniel Pop, Mihaela Grec, Floricica Moga, Ioana Ciorea, Nicolae Plută, Dorina Narița, Ioana Breda-Morar, Ioana Groza, Alexandra Băcilă, Maria Uțiu.
CITEȘTE ȘI:
Untold-ul de altă dată. Între 60.000 și 150.000 de „festivalieri” la Târgul de Fete de pe Muntele Găina, în 1963
Seara, vârful muntelui se va transforma într-o scenă în aer liber pentru iubitorii de muzică actuală și petrecere. De la ora 19:00, concertul trupei Dublu Click va deschide seria recitalurilor, urmat de mixurile electrizante ale DJ Firy și Flaviu fără S. Punctul culminant al nopții va fi concertul lui Carmen Chindriș și Taraful Rutenilor, o prezență așteptată cu nerăbdare de iubitorii de folclor reinterpretat. Spre miezul nopții, focul de artificii va încinge cerul deasupra Găinii, păstrând tradiția magică a nopții de sărbătoare pe munte.
Recunoștință pentru Avram Iancu
Duminică, 20 iulie, Târgul de Fete continuă pe vârful muntelui cu târgul meșteșugarilor, urmat la ora 10:30 de un ceremonial solemn de depunere de coroane și slujbă religioasă în memoria lui Avram Iancu. Momentul va fi onorat de prezența Tulnicăreselor din Avram Iancu și a Fanfarei județului Alba, dirijată de Coriolan Honcaș.
De la ora 11:30, spectacolul folcloric va reîncepe, aducând pe scenă ansambluri din județele Alba, Arad, Cluj și Bihor, printre care Ansamblul „Druscelile” din Bârsa, „Brădeana” din Sohodol, „Fântânița de Piatră” din Șpring și „Ausana” din Bihor. Momentele vocale vor fi susținute de interpreți apreciați precum Ciprian Zopota, Emilia Borza Șugar, Claudia Cacuci, Iulia Buboi și Ciprian Mocan.
Târgul de pe Muntele Găina, menționat încă din 1816!
Potrivit dovezilor etnografice, din vremuri străvechi, miezul verii (ziua de Sântilie, 20 iulie – n.red.) era marcat în tradiţia ţinuturilor transilvane de un eveniment deosebit, care „mişca satele”, locuitorii din crângurile Apusenilor. Moţi, mocani, crişeni şi zărăndeni urcau, în zvon de tulnice, în Munţii Bihorului, pe platoul „Găina”, unde se ţineau „datul”, „nedeia”, „Târgul de la Găina”.
Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în anul 1816, iar în 1860 învăţătorul Ioanete o descrie în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”. Legenda Muntelui Găina, relatată încă de la 1888 de cercetătorii Teofil Frâncu şi George Candrea, spune că „în timpul când şi în munţii Bihariei se lucrau băile (minele de aur), o găină de aur ieşea din băi spre a se aşeza în vârful muntelui, pe cuibul său, în care erau ouăle sale de aur. Vidrenii, atraşi de frumuseţea nemaipomenită a găinei, în mai multe rânduri au încercat s-o prindă, ea însă a fugit în jurul minelor de aur de la Roşia Montană. De atunci, nemaiputându-se găsi aur în băile din acest ţinut, moţii au încetat de a le mai lucra, deoarece găina din poveste era vâlva băilor (zâna) şi ea a dus aurul cu sine, în părţile unde a zburat”.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
