Social

Tinerii europeni, puternic afectați de pandemie. Investiții în generația „lockdown”, cu bani europeni

Parlamentul European a adoptat Rezoluția pentru Tineri, prin care propune un set de măsuri pentru stimularea investițiilor care să sprijine tinerii europeni, grav afectați de pandemie, atât din punct de vedere profesional, cât și social și emoțional.

Tinerii europeni, puternic afectați de pandemie. Investiții în generația „lockdown”, cu bani europeni

 

 


Recent, Parlamentul European a adoptat Rezoluția pentru Tineri, propusă și coordonată de eurodeputatul Dragoș Pîslaru (Renew Europe/ USR PLUS), în calitate de raportor, în Comisia de muncă și afaceri sociale (EMPL). 

 


Tinerii europeni sunt de două ori mai expuși posibilității de a fi șomeri decât alte grupuri de vârstă și expuși ca atare de două ori mai puternic la riscul de sărăcie. În timpul pandemiei, ei au ratat oportunități de educație, angajare și calificare. Rezoluția propune o serie de măsuri pentru sprijinirea tinerilor aflați într-un moment de cotitură, astfel încât generația „lockdown” să nu fie una pierdută.

Setul de politici propus cuprinde investiții și sprijin pentru tânăra generație afectată de pandemie, pentru integrare pe piața muncii, pentru mobilitatea forței de muncă și competențe pentru viitor și pentru combaterea excluziunii sociale.


Suicidul, a doua cauză de deces în rândul tinerilor

La nivel european, tinerii sunt acum de două ori mai expuși posibilității de a fi șomeri decât alte grupe de vârstă și expuși ca atare de două ori mai puternic la riscul de sărăcie. A doua cauză de deces pentru un tânăr european a fost, în 2021, suicidul. Trei tineri din zece cu vârste între 10 și 19 ani se sinucid în fiecare zi în Europa, iar cifrele dramatice de sănătate mintală sunt direct corelate cu creșterea șomajului în rândul lor. De asemenea, doi din trei tineri suferă de anxietate sau depresie.

„Pentru orice tânăr, anxietatea, îndoiala și întrebările vor fi însoțitori constanți la începutul vieții de adult. Iar azi, ei se confruntă cu și mai multe greutăți. Sunt prinși între schimbările tehnologice ale vitezei luminii și sisteme educaționale neschimbate de zeci de ani, iar acum au pierdut și doi ani prețioși din cauza pandemiei. Iar în vremuri fără precedent, trebuie să facem eforturi fără precedent. Ca să știm ce avem de făcut, trebuie doar să ascultăm tinerii pentru a ști care sunt nevoile lor: oportunități. Acces la soluții. Certitudine. Înțelegere”, arată europarlamentarul Dragoș Pîslaru.


Ce propune Rezoluția pentru Tineri?

Rezoluția pentru Tineri adoptată de Parlamentul European a fost creată nu doar pentru a diminua efectele pandemiei asupra lor, ci și pentru a ridica poveri existente dinainte de pe umerii acestei generații. Prioritățile esențiale pentru dezvoltarea profesională și socială a tinerilor sunt legate de investiții reale în ei, integrare reală pe piața muncii, mobilitate și competențe, alături de integrarea cât mai completă a categoriilor defavorizate, după cum urmează:

- O platformă digitală unică, One Youth, One Europe, care să reunească oferte de muncă, ghiduri de CV, de angajare, de interviu, formări gratis online, oferte de studii, de bursă, de stagii, programe de mentorat și de asistență (civice, publice sau private), acces la cultură, posibilități de voluntariate la ei în zonă dar și în alte părți ale UE și, mai ales, surse posibile de finanțare pentru toate acestea și pentru ideile tinerilor. Platforma ar trebui să producă și conținut adaptat la nevoile lor - chiar și pe TikTok sau Twitch, dacă este nevoie.


- Crearea unui Serviciu Civic European pentru grupul de vârstă 18-30, unde tinerii vor putea face câte un program de voluntariat la ei în țară, urmat de unul în alt stat membru European. Combinat cu programele similare de la nivel național și cu Corpul European de Solidaritate, ar corela nevoia tinerilor de experiență în CV-uri cu nevoile multor regiuni de resurse umane, mai ales în domeniul social și civic, cel puțin temporare.

- Propunerile pentru sănătatea mintală, cu lansarea unei Rețele Europene care să ofere oricărui tânăr o consultație gratuită pe probleme de sănătate mintală, urmând apoi ca ei să fie îndrumați către soluțiile naționale care le sunt cele mai la îndemână. Pentru țările ca România, unde soluțiile nu sunt mereu existente, Rețeaua ar ajuta și la schimburi de bune practici și dezvoltarea competențelor (și cantităților) de personal la nivel de țară.

- Un număr unic european pentru sănătatea mintală, pe modelul 112. Un singur număr în tot UE unde oricine care are griji, stres, anxietate, sau mai mult, știe că poate suna, că va fi ascultat(ă) fără judecată și i se va oferi îndrumarea de care are nevoie.

- Consiliere în carieră, accesul grupurilor vulnerabile la oportunități, asistență pentru locuire, asistență specială pentru tinere (care sunt mai afectate de discriminare și problemele generate de pandemie) șamd.

- Propuneri pe mobilitate, cultură, un Fond European de Împrumuturi pentru Studii.

- Cooptarea tinerilor, cât mai repede, în procesul de decizie, în grupuri de lucru europene, acolo unde se formulează toate politicile și legile care le vor descrie viața. Asta ar însemna și o clauză prin care viitoarele legislații trebuie să fie evaluate și din punct de vedere al impactului asupra tinerilor, la fel cum se face azi, de exemplu, cu evaluarea din perspectiva impactului de mediu.

- Un cadru legislativ comun european pentru stagii plătite. Dacă în România este obligatoriu acum ca toate stagiile să fie plătite, asta nu este evident la nivel european, iar mulți tineri sunt încă mai mult sau mai puțin exploatați în așa zise stagii neplătite care sunt de fapt locuri de muncă full-time, din punct de vedere al timpului și efortului. Este o practică ce trebuie să dispară.

CITEȘTE ȘI:

Cum vor schimba meseriile viitorului România. Suntem ultimii la digitalizare

abonare newsletter