Social

Banii, mai importanți decât familia chiar și de Paște. Jumătate din părinții plecați în străinătate nu vin la copii de sărbători.

Mulți copii care au părinții plecați în străintate la muncă simt un gol de sărbători, deoarece le petrec doar cu bunicii și alte rude.

Jumătate din părinții plecați în străinătate nu vin la copii de sărbători | Foto: Salvați Copiii România Jumătate din părinții plecați în străinătate nu vin la copii de sărbători | Foto: Salvați Copiii România

 

 


 


 


Aproape jumătate (45%) dintre părinții care lucrează peste graniță nu vor petrece sărbătorile pascale în țară, alături de copiii lor, în vreme ce 38% spun că vor veni acasă pentru Paște, cei mai mulți din cauza banilor, arată datele unei anchete realizate de Salvați Copiii România, în rândul beneficiarilor programului dedicat copiilor cu părinții plecați din țară. 

 


 

Părinții din eșantionul inclus în ultimul studiu al organizației sunt plecați din țară în medie de șase ani, atât mamele cât și tații; mai mult de jumătate dintre părinții cu copii în țară lipsesc o treime din copilăria acestora, în special în perioada vârstei educației primare mici și a preadolescenței. ​


Banii din diaspora îi fac „străini” pe părinți și copii

Cu cât plecarea are loc mai devreme de la momentul nașterii copilului, cu atât este mai mare probabilitatea ca durata comportamentului migratoriu al părintelui (numărul de ani) să fie mai lungă, iar probabilitatea refacerii legăturilor părinte–copil scade, arată datele amplei cercetări sociologice derulate de Salvați Copiii România în a doua jumătate a anului 2025.​

Date relevante din anchetă:


  • 13% dintre tații care lucrează în străinătate și 24% dintre mame sunt unici întreținători ai familiei.
  • 22% dintre părinți au plecat împreună cu celălalt părinte al copilului, respectiv 11% dintre tați și 37% dintre mame se află în această situație. ​
  • 72% dintre tații plecați își lasă copii în grija partenerei de viață (de cele mai multe ori mama copiilor). Prin comparație, doar 37% dintre femei își lasă copiii în grija partenerului de viață, majoritatea (62%) își lasă copiii în grija bunicilor. De asemenea femeile se bazează pe rude într-o proporție de două ori mai mare decât bărbații: 14% în cazul femeilor, respectiv 6% în cazul bărbaților.
  • Principalele motive ale migrației sunt salariile mici comparativ cu nevoile și proiectele de viață ale familiei. Singura diferență semnificativă între femei și bărbați este ponderea dublă în rândul femeilor (10% vs. 5% în rândul bărbaților) a acelor care declară că nu și-au găsit loc de muncă în România, ceea ce evidențiază nevoia de locuri de muncă pentru femeile cu educație medie și elementară.

Copii vorbesc rar cu părinții plecați la muncă în străinătate

Conform studiului realizat de Salvați Copiii în a doua parte a anului 2025, în rândul părinților care lucrează în străinătate în șapte țări europene – Italia, Germania, Spania, Marea Britanie, Franța, Austria și Belgia – și ai căror copii cu vârste între 0 și 17 ani sunt în România, chiar dacă majoritatea copiilor comunică zilnic cu părinții lor, 17% dintre copii vorbesc cu părinții o dată la două-trei zile sau chiar mai rar.

Studiul evidențiază că 24% dintre părinți consideră că relația cu copilul lor s-a răcit foarte mult de la plecarea în străinătate, iar timpul petrecut împreună este perceput drept principala lipsă resimțită de copii (59% dintre părinți). În aproape jumătate dintre cazuri, părinții observă că copiii lor sunt retrași (49%), temători (46%) sau indiferenți (43%), iar 21% dintre copii manifestă agresivitate. În 19% din situații, copiii prezintă simultan toate aceste comportamente negative.

Prea puțini copii primesc ajutor specializat pentru a gestiona situația

În ciuda acestor semne de distanțare emoțională, doar 9% dintre părinți raportează că copilul a beneficiat de suportul unui psiholog de la plecarea lor în străinătate.

Majoritatea părinților cu copii în școală (59%) declară că NU sunt în contact direct cu școala copiilor lor. Contactul este mai frecvent în cazul mamelor plecate (65%) decât al taților (22%) și crește odată cu vârsta copilului: de la 35% pentru copiii de ciclu primar, la 48% în gimnaziu și 50% în liceu.

Datele colectate arată și profilul respondenților: 51% au studii liceale, 32% au maxim 10 clase, iar 18% studii universitare; 58% sunt tați și 42% mame; 37% provin din mediul urban și 63% din mediul rural.

Copii rămași la rude cât timp părinții câștigă o pâine în străinătate, unul dintre cele mai ample complexe din România în ultimii 20 de ani

Unul dintre cele mai ample și complexe fenomene sociale ale României în ultimele decenii, copiii rămași acasă în grija rudelor, pentru că părinții lor sunt nevoiți să muncească în alte țări, devine tot mai dramatic pe măsură ce distanța fizică lasă semne psiho-emoționale tot mai adânci. Mai ales în perioadele din an de sărbătoare și vacanță, copiii resimt acut absența părintelui plecat. De aceea este importantă menținerea comunicării și prezența în viața copilului, chiar și acolo unde distanța nu permite o prezență fizică”, spune Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

„Fenomenul copiilor rămași în țară, în urma migrației economice a părinților, este unul dintre cele mai dureroase fenomene ale României, cu consecințe care afectează deopotrivă copiii și părinții, dar și societatea în ansamblul ei. E nevoie să înțelegem palierele acestui fenomen și să intervenim prin programe sociale integrate, așa cum o face Salvați Copiii România, pentru a menține legătura dintre părinte și copil, în pofida distanței fizice, și pentru a putea da copilului care rămâne în țară, în grija rudelor, sentimentul de normalitate și securitatea de care are atâta nevoie, în toate etapele de dezvoltare”, spune Raul Ciungu-Iordate, Country Manager în România al uni lanț de retail polonez.

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Crește valoarea tichetelor de creșă și culturale. Cât primesc părinții?

Peste o treime dintre tinerii din România locuiesc cu părinții: aproape jumătate nu au un loc de muncă. Ce spun despre direcția de dezvoltare a țării și de ce ar emigra?

abonare newsletter