Sănătate

Dan Eniu, chirurg oncolog și profesor UMF Cluj: „1 din 8 femei fac cancer de sân.” Ce măsuri de prevenție poți lua și cum îți afectează stilul de viață sănătatea?

1 din 8 femei dezvoltă cancer de sân, devenind cel mai frecvent cancer la femeie. Ce măsuri de prevenție poți lua și cum îți afectează stilul de viață sănătatea? La aceste întrebări ne răspunde dr. Dan Eniu, medic oncolog și profesor la UMF Cluj și ne oferă recomandările lui.

 

 


Octombrie reprezintă luna prevenției cancerului mamar. Așa că la final de lună, monitorulcj.ro a realizat un interviu cu dr. Dan Tudor Eniu, medic primar specializat în chirurgie oncologică şi gineco-oncologie și conferențial la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj (UMF Cluj).

 


Dr. Dan Eniu ne-a vorbit despre atât despre factorii de risc și gravitatea cancerului de sân, cât și despre moduri de prevenție.

„Este cel mai frecvent cancer la femeie. Actualmente în țara noastră și în țările europene este pe primul loc ca incidență. 1 din 8 femei, în medie, fac cancer mamar. (...) În ciuda incidenței mari a cancerului mamar, mortalitatea a scăzut. Deci avem mult mai multe cazuri, dar mor mai puține femei de cancer mamar. Pentru că tratamentele sunt mai bune și mai eficiente s-au făcut progrese foarte mari în tratamentul cancerului mamar. Totodată, femeile sunt oarecum avizate. Știu că nimeni nu este scutit de aparitia cancerului mamar si isi fac controalele preventive. Multe tari au programe de screening. ”, a spus dr. Dan Eniu într-un interviu acordat monitorulcj.ro.


Factori hormonali care duc la cancerul mamar

Cancerul de sân, ca toate tipurile de cancer, are o cauzalitate multifactorială. Printre factorii principali sunt: factorii hormonali, factorii genetici, factorii care țin de condițiile de viață și muncă.

Dr. Eniu ne explică prima dată care sunt factorii hormonali și care sunt măsurile de prevenție. Aici se încadrează apariția ciclului menstrual prea devreme sau menopauza întârziată:


„Există factori endocrini (hormonali) care sunt importanți pentru că se pot lua măsuri de prevenție. Factorii de risc sunt menarha precoce. Menarha este vârsta apariției primului ciclu la fetițe, care este undeva la 12 ani, dar dacă apare cu mult mai devreme este factor de risc (sub 10 ani sau sub 9 ani). Mai există menopauza tardivă. Menopauza apare undeva în jur de 50 de ani, dar dacă e după 52-54 ani reprezintă un factor de risc. Ambii factori permit ca femeia să aibă o perioadă foarte lungă de activitate hormonală. Acești hormoni sunt periculoși pentru că stimulează celulele din sân și pot să ducă la apariția cancerului.”

Pe lângă menopauza tardivă și menarha precoce, un alt factor este absența sarcinii: „Tot aici se încadrează nuliparitatea, adică absența sarcinilor după 40 de ani”, a spus doctorul.


Ce măsuri de prevenție pot fi luate în privința factorilor hormonali?

„Normalitatea. Nu poți modifica data apariției primului ciclu, dar poți face copii când trebuie. În general, sub 30 de ani se recomandă să fie prima sarcină. Se recomandă alăptarea pentru un an, un an și ceva. Nici alăptările prelungite, timp de 2-3 ani nu sunt benefice.

Menopauza tardivă necesită controale periodice. Trebuie urmărit foarte atent ce se întâmplă cu corpul prin consult endocrinologic, ginecologic și al sânilor. Un alt factor de risc este folosirea medicamentelor hormonale: anticoncepționale sau terapia substitutivă în menopauză.

Anticoncepționalele sunt folosite în general de tinere, dar au efecte potențial nocive asupra sânului. Nu se recomandă a fi folosite mai mult de 8 ani, limita maximă. Ulterior, se recomandă o sarcină sau o altă metodă contraceptivă. După sarcină nu se recomandă pilule, ci dispozitiv intrauterin (sterilet). Terapia subtitutivă: femeile care au intrat în menopauză, dar vor să își mai prelungească perioada hormonală activă și iau hormoni în această perioadă își asumă un mare risc deoarece incidența maximă a cancerului mamar este în jurul menopauzei, iar dacă venim cu hormoni suplimentari din exterior creștem riscul de cancer foarte mult. Acestea sunt recomandări statistice, aplicate în masă, nu individual”, a explicat dr. Dan Eniu.

Stilul de viață, un factor de risc?

Mai demult se spunea că vârsta la care riscul e cel mai mare de apariție a cancerului de sân e 47-52 de ani, însă în ultimii ani s-a schimbat. Există foarte multe cazuri grave la tinere de 20-30 de ani și la femei foarte în vârstă.

„Un alt factor de risc este legat de modul de viață nesănătos: obezitatea și sedentarismul, lipsa exercițiului fizic, alimentația nesănătoasă, consumul de alcool. Acești factori sunt principalii care au determinat creșterea incidenței cancerului mamar în ultimele decenii, aș spune eu. Sunt foarte multe femei obeze, se consumă alcool, se mănâncă nesănătos - un mod de alimentație hiperproteică, hipercalorică, grasă, bogată în grăsimi și în zahăr, cu puține fibre vegetale, cu puțină celuloză. Acestea duc la creșterea cantității de țesut adipos, care la rândul ei determină creșterea riscului de cancere hormono-dependente: cancer mamar, cancer de corp uterin, cancer de rinichi, de prostată la bărbați sau cancer de colon la ambele sexe”, a declarat pentru monitorulcj.ro dr. Dan Eniu.

Medicul clujean ne explică ce trebuie să facem pentru a preveni în acest caz boala. Educația fizică, cel mai important lucru:

„În primul rând, trebuie modificat stilului de viață prin exercițiu fizic regulat. Sunt studii clare ce au arătat că în medie 30 de minute de exercițiu fizic intens pe zi, adică alergat, bandă, bicicletă eliptică sau mersul la sală, nu numai puțină gimnastică acasă, scade la jumătate riscul de cancer mamar.”

Întrebat dacă acest stil de viață ar putea fi factorul care a dus la apariția cancerului de sân la multe tinere, medicul a răspuns: „Da, categoric. Dar mai sunt și ceilalți factori de risc la care nu am ajuns: stresul, radiațiile, factorii chimici. Totuși, stilul de viață sedentar: când stai multe ore la birou în fața computerului și vrând, nevrând, ți-e foame și mănânci ce ai la îndemână, în general fastfood. Este foarte periculos.”

Îmbunătățirea dietei, o măsură de prevenție

În ceea ce privește dieta, ca măsură de prevenție e reducerea sau eliminarea complet a grăsimilor animale și înlocuirea lor cu uleiuri vegetale, mai ales cu uleiul de măsline (cel extravirgin). Ajută mult reducerea consumului de carne, dar și consumul de fructe, legume, fibre vegetale, spune doctorul.

„Așa numitul regim mediteranean, cum este prin sudul Italiei reduce riscul de cancer mamar, dar trebuie și să evităm alcoolul. Este demonstrat științific că orice cantitate de alcool ne poate afecta. Chiar foarte puțin, cum se spune că un pahar de vin pe zi nu strică... Ei, inclusiv acel pahar pe zi a arătat că puțin, puțin ridică riscul de cancer. Sigur, nu o să zicem să nu bem un pahar de vin pe zi, dar să nu bem în fiecare zi o sticlă de vin”, spune dr. Dan Eniu

Cancerul mamar moștenit. „Fenomenul Angelina Jolie”

Un factor de risc minoritar în apariția cancerului mamar este factorul genetic, cancerul moștenit.

„Acești factori sunt minoritari. Cancerele genetice sunt aproximativ 5%, deci 95% sunt legate de alți factori. Deși cancerele genetice sunt o e o minoritate de cancere sunt grave. Apar în familii și se transmit la descendenți cu o frecvență foarte mare, dominantă. Apare cancerul de sân/ovar la bunică, după aceea la fiica ei, adică mama/mătușa, mai apoi la fiicele ei. În aceste situații face testare genetică, adică se extrage ADN din sânge sau din salivă și se identifică mutația. Dacă există mutație se poate face un tratament preventiv, înainte de apariția cancerului”, spune medicul.

„Fenomenul Angelina Jolie” despre care dr. Dan Eniu a povestit în timpul interviului este un fenomen interesant care a adus multă informare și conștientizare în rândul femeilor, privind cancerul de sân:

„Exemplul cel mai bun e Angelina Jolie care își însoțea mama la oncolog pe parcursul tratamentului. Mama ei a avut cancer destul de grav, a făcut chimioterapie, radioterapie, a fost operată - toate aceste tratamente însemnând suferință: căderea părului, vărsături, modificarea aspectului. Aceste lucruri au marcat-o pe Angelina. A întrebat medicul ce poate să facă pentru a nu ajunge și ea așa. Medicul i-a spus că poate afla dacă are riscul după ce își face o testare genetică.

Angelina a ieșit pozitivă la testare, avea risc mare. Ce înseamnă risc foarte mare: în cazul mutației BRCA 1 sau 2 riscul poate ajunge la 100%. Asta înseamnă că e doar o chestiune de timp pana la apariția cancerului. Angelinei i s-a spus că poate să facă mastectomie bilaterală (scoase ambele glande mamare), cu reconstrucție mamară, și scoase ovarele. Ea a făcut-o.

Ce e foarte foarte important e că a făcut public acest lucru. A ieșit în media, a povestit, a avizat opinia publică, a ridicat această problemă și a crescut interesul pentru testarile genetice, episod cunoscut ca fenomenul Angelina Jolie: în următoarele luni si ani a fost o creștere impresionantă, marcantă, de zeci de ori a numărului de testări genetice și a numărului de operații de mastectomie bilaterală cu reconstrucție. Mulți au spus «dacă Angelina a putut, putem și noi».”, a relatat medicul.

Cum îți dai seama dacă ai cancer?

„Cel mai important este să nu aștepți simptomele, ci să previ. Recomandările sunt ca orice femeie după 20 de ani să meargă să își facă măcar o ecografie mamară. Este o ecografie de control. Medicul respectiv îi va spune în funcție de ceea ce vede la prima ecografie dacă trebuie să vină mai des sau mai rar. Noi recomandăm o dată pe an o ecografie mamară până la vârsta de 40 de ani. După, recomandăm o dată pe an mamografie și ecografie. Atunci, eu le spun pacientelor: «Ce vă propun eu, ca să fiți liniștită, de ziua dumneavoastră vă faceți cadou un examen al sânilor la un centru bun și un examen ginecologic complet. Atunci nici nu uitați și sunteți și fericită că sunteți sănătoasă și că nu aveți nicio problemă»”, susține doctorul clujean.

Dacă pacienta nu face un control periodic atunci trebuie să fie atentă la simptome:

„Poate să găsească la nivelul sânului un nodul. Acest nodul poate fi ca o măslină, ca o boabă de mazăre, ca o nucă, cât un ou, rar cât o portocală. Cel mai frecvent se prezintă ca un nodul, ceva ce simți în sân și descoperi întâmplător. E nedureros și nu dă niciun alt simptom. Alteori poate fi o scurgere mamelonară. Se pătează pijamaua sau lenjeria cu un lichid oarecare, mai murdar, chiar hemoragic.

Alteori se poate prezenta ca o roșeață a sânului: apare o pată roșie, caldă, ca și cum ar fi inflamat, ca o mastită. Foarte rar poate fi o rană, o ulcerație. Nu doare. Sânii pot să doară la femeile tinere din cauza ciclului menstrual, în a doua jumătate a ciclului, înainte de a veni, pot să doară în alte circumstanțe legate de stres, dar nu când este vorba de cancer sau o tumoare. Tumorile mamare nu dor, pacienta nu face febră, nu apar slăbirea sau alte semne”, a mai explicat dr. Dan Eniu.

Ce trebuie să faci când îți apar simptome?

„Ce trebuie făcut? Trebuie mers la medic. La ce medic? Depinde, nu dau o regulă. În general femeile merg la ginecolog, dar cel mai bine când se întâmplă așa ceva e să intri pe Google să vezi unde se poate trata, cine are experiență, care sunt referințele, pentru că sunt în toată țara policlinici, centre și cabinete specializate în pantologia sânului.

Am avut multe cazuri care s-au dus la ginecolog, poate era un ginecolog de modă veche sau mai ocupat de alte lucruri și a pus puțin mâna pe nodul și a spus că nu e nimic, e hormonal. Atunci pacienta s-a dus acasă liniștită, nodulul a crescut, iar peste 6 luni era un cancer grav. Nu oricine poate să facă acest lucru, e mai bine să te informezi înainte”, a recomandat dr. Eniu.

Dr. Dan Eniu le mai recomandă pacienților să nu neglijeze nodulii mamari și să privească partea pozitivă: cei mai mulți pacienți se vindecă:

„Rata de vindecare este foarte mare. Majoritatea pacientelor se vindecă. Se moare de cancer mamar, dar nu mai e ca pe vremuri. Cei mai mulți pacienți supraviețuiesc. Trebuie să privim cu optimism, încredere și este important să ne adresăm medicilor. Nu neglijați nodulii mamari. Mai bine să mergem la un specialist decât să considerăm noi că nodulul mamar descoperit întamplator nu este nimic important.”

CITEȘTE ȘI:

Nadim Al Hajjar, chirurg și profesor la UMF Cluj: „În sala de operație, detaliile fac diferența“

 

Sute de clujeni defavorizați, tratați GRATUIT de medici stomatologi cu suflet mare ai UMF

 

Ultimele Stiri
abonare newsletter