Sănătate
PSA crescut nu înseamnă automat cancer, dar ar fi cazul să înțelegem corect ce se întâmplă - Dr. Vlad Schițcu
Sunt Dr. Vlad Horia Schițcu, medic primar urolog, și unul dintre subiectele care provoacă frecvent îngrijorare în cabinet este legat de valoarea PSA.
De multe ori, un pacient ajunge la consult cu buletinul de analize în mână și cu o întrebare foarte directă: dacă PSA-ul este crescut, înseamnă că am cancer?
Răspunsul corect este nuanțat. Un PSA crescut nu înseamnă automat cancer de prostată. Înseamnă, în primul rând, că trebuie să înțelegem contextul medical complet și să evaluăm corect ce se întâmplă.
PSA-ul, adică antigenul specific prostatic, este un marker util în evaluarea prostatei, dar nu este un diagnostic în sine. Valoarea lui poate crește în mai multe situații: în hiperplazia benignă de prostată, în inflamații, în anumite contexte infecțioase sau după unele manevre urologice. Tocmai de aceea, această analiză trebuie interpretată corect, nu privită izolat.
În practica mea, văd frecvent două reacții care nu ajută: panica imediată și amânarea. Nici una nu este utilă. Ceea ce ajută cu adevărat este evaluarea urologică făcută la timp, pentru că exact aici se face diferența dintre o suspiciune și o concluzie medicală responsabilă.
Cine ar trebui să facă PSA ca metodă de screening
Când vorbim despre screening, lucrurile trebuie explicate clar și fără confuzie. Ghidurile de specialitate recomandă testarea PSA în funcție de vârstă și de profilul de risc.
La bărbații asimptomatici fără factori de risc, screeningul este recomandat după vârsta de 50 de ani.
La bărbații asimptomatici cu factori de risc, screeningul este recomandat mai devreme, după vârsta de 45 de ani. Aici intră în special:
• cei cu istoric familial de Prostate Cancer, în special tată sau frate;
• bărbații de origine afro-americană, la care riscul de boală este mai mare și apare adesea la vârste mai tinere.
La bărbații cu risc foarte mare, screeningul poate fi luat în considerare chiar de la 40 de ani. Această categorie include situațiile în care probabilitatea de apariție a cancerului prostatic este semnificativ crescută din cauza unor factori genetici sau a unui istoric familial puternic.
În această categorie intră în special:
• bărbații purtători ai mutației genetice BRCA2, care este asociată cu un risc crescut de forme agresive de cancer prostatic;
• pacienții cu Lynch Syndrome, un sindrom genetic ereditar asociat cu mai multe tipuri de cancer;
• familiile cu cancer prostatic ereditar, adică situațiile în care există cel puțin două sau trei rude apropiate (tată, frați, unchi) diagnosticate cu cancer de prostată, mai ales dacă diagnosticul a fost pus la vârste relativ tinere.
În aceste cazuri, determinarea PSA bazal la 40 de ani are rolul de a identifica precoce eventualele modificări și de a stabili ulterior intervalul optim de monitorizare.
Aceste recomandări sunt importante pentru că screeningul nu înseamnă doar să faci o analiză, ci să o faci la momentul potrivit și să știi ce urmează în funcție de rezultat. Interpretarea valorilor PSA trebuie făcută în context clinic, iar pașii următori sunt stabiliți împreună cu medicul urolog.
De ce este important contextul clinic
Prostata nu începe întotdeauna cu simptome evidente. Există situații în care un bărbat nu are niciun disconfort, dar analiza ridică semne de întrebare. În alte cazuri, apar simptome urinare precum:
- jet urinar slăbit;
- urinări frecvente;
- treziri repetate noaptea pentru urinare;
- senzația de golire incompletă a vezicii.
Aceste simptome nu înseamnă automat cancer de prostată. De multe ori, pot apărea în contextul unei hiperplazii benigne de prostată. Însă tocmai pentru că simptomatologia se poate suprapune, evaluarea corectă este esențială.
Ce urmează dacă PSA-ul ridică semne de întrebare
În practica urologică, următorii pași nu sunt identici pentru toți pacienții. Uneori recomandăm repetarea PSA-ului, alteori completăm evaluarea cu examen clinic, ecografie, RMN sau, atunci când există indicație clară, cu puncție-biopsie de prostată.
Important este ca pacientul să înțeleagă de ce recomandăm un anumit pas și să nu simtă că este împins spre investigații fără explicații. O evaluare bună înseamnă claritate și judecată medicală, nu reacții grăbite.
De ce am o preocupare specială pentru această zonă a urologiei
Formarea mea medicală s-a desfășurat la UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca, iar rezidențiatul l-am efectuat în cadrul Institutului Oncologic Ion Chiricuță, într-un mediu în care patologia uro-oncologică a avut un rol important în activitatea de zi cu zi.
În timp, interesul meu s-a orientat tot mai mult către cazurile complexe și către chirurgia minim-invazivă, laparoscopică și robotică. De asemenea, doctoratul meu a avut ca temă profilul biomolecular al cancerului de prostată, ceea ce a consolidat și mai mult interesul profesional pentru diagnosticul precoce, evaluarea corectă și conduita personalizată în patologia prostatică.
Pentru mine, acest domeniu nu înseamnă doar tratament, ci și capacitatea de a lua deciziile potrivite la momentul potrivit.
Mesajul important pentru pacienți
Dacă ar fi să sintetizez totul într-o idee simplă, aceasta ar fi următoarea: nu vă speriați de PSA, dar nici nu îl ignorați.
PSA-ul nu este o sentință. Este un semnal care trebuie interpretat corect. În multe cazuri, rezultatul final poate fi liniștitor. În altele, poate însemna începutul unei evaluări mai atente. Dar în ambele situații, câștigul este același: nu rămâneți în zona incertitudinii.
În patologia prostatică, echilibrul dintre vigilență și evaluare corectă face diferența.
Articol susținut de Clinica Anastasios Medical.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
