Sănătate
Un studiu dezvăluie o legătură între expunerea la lumina artificială pe timpul nopţii şi depresie
Expunerea cronică la lumina artificială pe timpul nopții poate declanșa comportamente asemănătoare depresiei prin activarea unei căi neuronale specifice din creier.
Un studiu dezvăluie o legătură între expunerea la lumina artificială pe timpul nopţii şi depresie| Foto: pixabay.com
Expunerea cronică la lumina artificială pe timpul nopții poate declanșa comportamente asemănătoare depresiei prin activarea unei căi neuronale specifice din creier, conform unui nou studiu, transmite duminică agenția Xinhua citată de Agerpres.ro.
Studiul, realizat pe exemplare de chițcani arboricoli (ordinul Scadentia), mamifere rozătoare diurne care se cațără în copaci, apropiate genetic de primate, oferă informații esențiale cu privire la modul în care lumina nocturnă poate perturba reglarea dispoziției.
Expunere repetată la lumină albastră
Echipa de cercetători, condusă de specialiști de la Universitatea de Știință și Tehnologie din China, Institutul de Zoologie Kunming (KIZ) al Academiei Chineze de Științe și de Universitatea Hefei, a expus mai multe rozătoare din această specie la lumină albastră timp de două ore în fiecare noapte, pe parcursul a trei săptămâni.
În urma expunerii, animalele au prezentat simptome clare asemănătoare depresiei, inclusiv o reducere cu 20% a preferinței pentru zaharoză, diminuarea comportamentului exploratoriu și deficiențe de memorie pe termen lung.
Folosind tehnici avansate de trasare neuronală, cercetătorii au identificat un circuit vizual neexplorat anterior. S-a constatat că celulele ganglionare retiniene specializate trimit semnale direct către nucleul perihabenular (pHb), care, la rândul său, proiectează semnale către nucleul accumbens - un centru cheie din creier asociat reglării dispoziției.
Rezultatele după terminarea studiului
În momentul în care activitatea neuronilor pHb a fost suspendată chimic, chițcanii arboricoli nu au mai dezvoltat comportamente asemănătoare depresiei ca răspuns la expunerea la lumina nocturnă.
Analize ulterioare realizate prin secvențierea ARN-ului au arătat că aceste modificări corespundeau unei activități alterate la nivelul genelor asociate depresiei, sugerând potențiale efecte pe termen lung.
Pe măsură ce poluarea luminoasă și expunerea la ecrane devin din ce în ce mai prezente în stilul de viață modern, acest studiu ridică întrebări importante cu privire la impactul luminii artificiale asupra bunăstării psihologice.
„Aceste descoperiri ne oferă atât un avertisment, cât și o foaie de parcurs”, a declarat Yao Yonggang, profesor la KIZ. „Aceeași lumină care ne permite productivitatea nocturnă ar putea remodela subtil circuitele cerebrale care stau la baza stării de spirit - însă acum știm unde să căutăm soluții”, a precizat cercetătorul.
Descoperirea deschide noi căi pentru intervenții specifice care ar putea atenua impactul psihologic al luminii artificiale, menținând în același timp beneficiile societale ale acesteia, se precizează în studiu.
Cercetarea a fost publicată în jurnalul științific Proceedings of the National Academy of Sciences.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
