Politică

Studiu IPP: Prima sesiune parlamentară 2014, profund politizată

Deși actuala legislatură parlamentară arăta semnele unei activități consistente, prin lansarea unor proiecte extrem de importante, precum revizuirea Constituției, amendarea legilor electorale, descentralizarea administrativă, proiectul legii codului de conduită pentru parlamentari, rând pe rând toate aceste proiecte au fost abandonate.

Potrivit unui studio realizat de Institutul de Politici Publice, (IPP), dat publicităţii astăzi, dezbaterea publică pe astfel de teme a fost aproape inexistentă.

Legea care viza descentralizarea administrativă, de exemplu, a fost aprobată la sfârșitul anului trecut prin asumarea răspunderii Guvernului Ponta în fața Parlamentului, proiectul nefiind supus dezbaterii publice. După ce Curtea Constituțională a declarat, în luna ianuarie, legea ca fiind neconstituțională, proiectul a rămas practic blocat de atunci la Comisiile Permanente, cele care ar trebui să pună în aplicare decizia Curții și să revizuiască legea sub aspectele declarate neconstituționale.

Parlamentul, asociat cu corupţia

În schimb, în percepția publică, Parlamentul este tot mai des asociat cu toate cazurile deputaților și senatorilor anchetați de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru diverse situaţii grave, de la cazuri de corupție, conflict de interese, mită, ajungându-se inclusiv la arestări și condamnări definitive în rândul aleşilor.

Sub protecția anonimatului, votul fiind secret, majoritatea senatorilor și deputaților au respins aproape toate solicitările DNA cu privire la ridicarea imunității și începerea urmăririi penale împotriva unor colegi – parlamentari. În 17 februarie 2014 Camera Deputaților a respins cererea privind arestarea preventivă a Deputatului Vlad Cosma (PSD), acuzat de trafic de influență. Voturile au fost 222 împotrivă și 105 pentru arestare. Câteva săptămâni mai târziu, în luna martie a.c., Camera Deputaților a respins, tot prin vot secret, (248 de voturi împotrivă, 108 pentru, 4 anulate) cererea procurorilor anticorupție de ridicare a imunității Deputatului Daniel Chițoiu (PNL) acuzat de abuz în serviciu. La sfârșitul lunii mai, aceeași Cameră a respins și solicitarea privind încuviințarea arestării preventive a Deputatului Florin Popescu (78 pentru și 224 împotrivă), acuzat de trafic de influență. În data de 2 iunie, Plenul Senatului a respins cu o majoritate covârșitoare (15 voturi pentru și 104 împotrivă) cererea Parchetului privind avizarea arestării preventive a Senatorului Marius Isăilă (PSD). În fine, săptămâna trecută, DNA a cerut avizul Camerei Deputaților privind arestarea preventivă a Deputatului Titi Holban, acuzat de trafic de influență.

Premieră în activitatea Legislativului

Tot zilele trecute s-a înregistrat și o nouă premieră în activitatea Legislativului, anume adoptarea, de către Plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților, a unei declarații prin care Parlamentul României solicită demisia Președintelui României, în contextul implicării familiei acestuia în scandaluri de corupție respectiv arestării preventive a fratelui Președintelui T. Băsescu. Declarația a fost aprobată de către Plenul reunit în data de 25 iunie, cu 344 de voturi pentru, 17 abţineri şi niciun vot împotrivă.

Votul pe proiectele de lege a fost unul strict politic

Neînțelegerile din cadrul coaliției de guvernare s-au reflectat și în activitatea parlamentară, multe proiecte fiind blocate deși Uniunea Social Liberală (USL) avea, în perioada acoperită de prezenta analiză, asigurată o majoritate confortabilă atât la Senat cât și la Camera Deputaților. Divergențele dintre PSD și PNL au escaladat la începutul anului, culminând cu destrămarea USL. Ieșirea PNL de la guvernare a arătat, din nou, dacă mai era nevoie, că votul asupra proiectelor de lege aflate în dezbatere în Parlament este unul strict politic, iar punctele de vedere și prioritățile senatorilor și deputaților se schimbă în funcție de adversarii politici, având prea puţină legătură cu promovarea intereselor cetățenilor pe care, teoretic, îi reprezintă în Parlament.

 De exemplu, legea parteneriatului public privat (PPP), cu Guvernul condus de V. Ponta ca și inițiator[1]. În luna decembrie 2013 proiectul de lege a fost aprobat cu voturile PSD, PNL, PC, minorități și PP-DD. La începutul anului 2014, șeful statului a solicitat reexaminarea legii. În luna februarie, când USL era încă la guvernare, Senatul a aprobat PPP în aceeași formă ca în 2013, cu voturile acelorași partide ca și la votul anterior. La Camera Deputaților, reexaminarea legii a fost făcută în luna iunie, situația votului schimbându-se. Liberalii au votat împotriva proiectului – deși până atunci l-au susținut și aprobat atât în comisii cât și în Plen, iar deputații UDMR au aprobat legea, deși la votul anterior, când erau în opoziție, se abținuseră de la vot.

Parlamentul legiferează ce primește de la Guvern

În sesiunea care acoperă perioada februarie – iunie 2014, Legislativul a dezbătut și aprobat cu prioritate documentele primite de la Palatul Victoria. Din totalul proiectelor devenite legi, în perioada analizată, 83% au fost propuse de Guvern și doar 17% de către parlamentari. Se continuă astfel practica întâlnită și în sesiunile parlamentare anterioare. De exemplu, 89% din legile votate în perioada similară a anului trecut au avut ca inițiator Guvernul și doar 11% au fost acte normative iniţiate de către parlamentari.