Politică
Comitetul pentru legile justiției, constituit oficial la inițiativa lui Ilie Bolojan. Ce atribuții are
Premierul Ilie Bolojan a semnat oficial decizia de înființare a Comitetului pentru analiză și revizuirea legislației din domeniul justiției așa cum anunțase anterior, după izbucnirea scandalului legat de starea justiției în România. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial, s-a stabilit structura, atribuțiile și modul de funcționare al comitetului.
Premierul Ilie Bolojan a semnat oficial decizia de înființare a Comitetului pentru analiză și revizuirea legislației din domeniul justiției | Foto: gov.ro
Conform G4Media, comitetul, cu caracter consultativ și fără personalitate juridică, este condus de un reprezentat al Cancelariei prim-ministrului, iar membrii permanenți provin din Cancelarie și Ministerul Justiției. La lucrările comitetului pot participa, la inițiativa prim-ministrului, reprezentanți ai altor autorități, instituții publice, organizații internaționale și membri ai societății civile.
Hotărârile comitetului se iau prin consens, iar comunicarea publică oficială se realizează exclusiv de prim-ministru sau de persoanele desemnate de acesta. Decizia nu stabilește un termen limită pentru elaborarea propunerilor de modificare a legislației, iar comunicarea publică oficială se face exclusiv de prim-ministru sau de persoanele desemnate de acesta.
Ce atribuții are comitetul
Conform deciziei de înființare, comitetul va:
- analiza efectele aplicării legislației adoptate în 2022 privind judecătorii și procurorii (Legea nr. 303/2022), organizarea judiciară (Legea nr. 304/2022) și Consiliul Superior al Magistraturii (Legea nr. 305/2022), precum și alte acte relevante;
- dezbate opiniile asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor, precum și ale ONG-urilor din domeniul justiției;
- organiza întâlniri cu instituții și organizații din țară și din străinătate, pentru a colecta puncte de vedere și expertiză;
- prezenta rapoarte de progres privind măsurile propuse și implementarea acestora;
- propune măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție, în acord cu valorile constituționale și standardele internaționale privind statul de drept.
În cadrul comitetului, se pot construi grupuri de lucru tematice, alcătuite din experți ai Cancelariei Prim-ministrului, ai Ministerului Justiției, și invitați specializați pentru analiza detaliată a unor subiecte specifice. Deciziile se adoptă prin consens; în lipsa consensului, opțiunile identificate sunt transmise prim-ministrului pentru analiză comparativă.
Proteste și presiune publică după documentarul Recorder
Decizia înfințării comitetului vine în urma unor proteste masive pentru independența justiției, care au fost declanșate după difuzarea documentarului Recorder. Premierul Bolojan a explicat că scopul comitetului este de a verifica dacă legislația actuală funcționează corespunzător, pentru a corecta probleme precum durata proceselor, termenele de prescriere și procedurile care pot întârzia soluționarea cauzelor, astfel încât sistemul judiciar să funcționeze eficient și în acord cu standardele statului de drept.
“E nevoie să facem o analiză al legislației în așa fel încât să vedem după o perioadă de timp, funcționând pe o anumită legislație care a fost acceptată la vremea respectivă, care a avut toate validările, să vedem în ce măsură această legislație ține cont de realități, în așa fel încât aspectele care țin de prescrierea unor fapte să fie tratate într-o anumită formulă, durata de soluționare a proceselor să fie scurtată, aspectele care țin de delegări, de posibilitatea de intervenție care să lungească anumite procese să fie clar reglementate și orice alt aspect care face ca un sistem cum este cel de justiție să funcționeze mai bine”, a declarat premierul.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
