Externe
Șeful NATO propune majorarea cheltuielilor pentru apărare și securitate până la 5% din PIB
Pentru a respecta planul de apărare al lui Trump, șeful NATO, Mark Rutte, propune cheltuieli mai mari pentru apărare și alocări extinse pentru domeniul securității de până la 5% din PIB.
Rutte propune cheltuieli majorate pentru apărare și securitate de până la 5% din PIB|în imagine: Militari din Grecia, România și Regatul Unit în timpul exercițiilor de luptă Steadfast Dart 25 desfășurate în România|Foto: nato.int
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus membrilor alianței să majoreze cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB și să aloce încă 1,5% pentru cheltuieli mai largi legate de securitate, pentru a răspunde cererii președintelui american, Donald Trump, privind o țintă de 5%, au declarat pentru Reuters persoane familiare cu această temă, informează Agerpres.ro
Cheltuieli majorate pentru apărare. Moment decisiv la Summitul NATO de la Haga
Propunerea lui Rutte i-ar putea permite președintelui SUA să declare o victorie la summitul NATO de la Haga din iunie, fără a impune națiunilor europene și Canadei un angajament de 5% privind cheltuielile militare, pe care mulți îl consideră neviabil din punct de vedere politic și economic.
CITEȘTE ȘI:
5% pentru apărare. Secretarul de stat american Marco Rubio: „Statele membre ale NATO trebuie să se angajeze că își sporesc cheltuielile de securitate”
Obiectivul actual al NATO în materie de cheltuieli de cel puțin 2% din PIB este îndeplinit de 22 din cei 32 de membri ai săi. Dar lideri din cadrul NATO spun că acest obiectiv nu mai este suficient, deoarece văd Rusia ca o amenințare mult mai mare după invazia Ucrainei din 2022.
Nu s-a convenit încă asupra definiției a ceea ce va fi inclus în categoria mai largă a cheltuielilor legate de apărare. Potrivit oficialilor, această categorie ar putea include costurile de modernizare a drumurilor și podurilor pentru a sprijini transportul de echipamente militare grele.
CITEȘTE ȘI:
Mai multe state europene solicită o scutire de la regulile bugetare. Activarea clauzei derogatorii naționale permite creșterea cheltuielilor pentru apărare.
Întrebată dacă NATO poate confirma că Rutte a făcut această propunere, Allison Hart, purtătoarea de cuvânt a NATO, nu a răspuns direct. Ea a declarat că Rutte „a afirmat în repetate rânduri că este necesară o creștere a cheltuielilor de apărare pentru a îndeplini obiectivele de capacitate pe care aliații le vor conveni în curând și pentru a asigura o repartizare mai echitabilă a sarcinilor între aliați”.
„Acest lucru va implica probabil nu numai investiții mai mari în apărare, în conformitate cu definițiile NATO convenite, ci și investiții suplimentare în domenii conexe, cum ar fi infrastructura și reziliența”, a declarat Hart într-un e-mail, scrie Reuters vineri.
„Secretarul general lucrează în strânsă consultare cu aliații pentru a pregăti decizii în acest sens pentru summitul nostru de la Haga'”, a spus ea.
În urma ședinței CSAT de miercuri, 30 aprilie, președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat că ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a fost mandatat să-și asume în numele României creșterea etapizată a bugetului pentru Apărare până în anul 2030.
UE a cheltuit 227 miliarde euro pentru apărare în 2023
Ponderea cheltuielilor de apărare la nivelul UE a înregistrat o creștere graduală în ultimii ani, de la 2,4% din totalul cheltuielilor în 2021, la 2,7% în 2023. Astfel, statele membre ale Uniunii Europene au alocat 227 miliarde de euro pentru apărare în 2023.
CITEȘTE ȘI:
Contrastul MILITAR în UE: de la 3,1% la 0,2% din PIB pentru apărare
Letonia conduce clasamentul statelor membre privind alocările pentru apărare ca procent din PIB (3,1%), urmată de Estonia (2,7%), Lituania (2,5%), Grecia (2,2%) și Polonia (2,1%). România se află în grupul țărilor cu cheltuieli de apărare între 1,5% și 2% din PIB, alături de Cipru, Ungaria, Franța, Danemarca și Suedia.
România se situează în grupul țărilor cu cheltuieli între 1,5% și 2% din PIB.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
