monitorulcj.ro Menu

Educație

Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai CRITICĂ sistemul de învăţământ: “Avem universități de rușine”

Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai“, Ioan-Aurel Pop, a criticat, cu ocazia deschiderii unui nou an universitar, sistemul de învăţământ din România despre care spune că există mai multe universităţi decât licee, dar şi universităţi „de ruşine”.

Rectorul UBB Cluj şi-a început discursul subliniind aspectele pozitive din activitatea instituţiei pe care o conduce. El spune că Universitatea „Babeş-Bolyai“ a reuşit să înmatriculeze în acest an circa 15.500 de studenți şi că instituţia a obţinut rezultate foarte bune în ierarhizările internaţionale.

Discursul său a continuat cu critici dure la adresa sistemului de învăţământ.

“Din păcate, nu toate aspectele activității noastre au fost și sunt de lăudat. Se pare că, din epoca interbelică încoace, de pe când ne sincronizaserăm în oarecare măsură cu Europa în chestiunea studiilor universitare, nu am mai putut, nu am mai vrut sau nu ne-am mai priceput să ținem ritmul cel bun și ștacheta foarte sus. Azi avem aproape mai multe universități decât licee, între care (mă refer la cele din urmă), spre sporirea confuziei, unele sunt «colegii» și chiar «colegii naționale»; avem universități de stat în care aproape jumătate din bugete provin din fonduri private și universități particulare sprijinite de stat; avem universități performante (la nivelul nostru), nestimulate pentru menținerea și sporirea performanței și universități de rușine, păstrate în virtutea unui spirit colectivist, de «întrajutorare tovărășească», desuet și păgubos”, a spus Pop.

Rectorul UBB a mai spus că în România nu se poate face cercetare atât timp cât fondurile alocate sunt sub 1% din buget.

“Ce fel de țară a Uniunii Europene este aceea în care se creează un minister al cercetării care nu este și al învățământului superior? Firește, în universități li se transmite studenților nivelul înalt de cunoștințe la care a ajuns, după milenii de eforturi, omenirea în fiecare domeniu sau specialitate, dar profesorii, cercetătorii și studenții din universități trebuie să facă și cercetare, iar în ultimele două cicluri (masterat și doctorat) mai ales cercetare. Conform legii, orice cadru didactic din universități este obligat să facă și cercetare. În toate țările avansate ale lumii, cercetarea de bază se face în universități. Cum să facem cercetare, din moment ce ministerul adiacent este rupt de învățământul superior din România, iar fondurile de stat alocate cercetării sunt la sub un procent din buget? Pentru cercetare avansată, este nevoie de documentare serioasă, pe care o facem prin varii mijloace, unul, extrem de important, fiind și Asociația numită Anelis Plus. Există contracte încheiate de universități, care plătesc anual o sumă nu mică – în funcție de mărimea fiecăreia – în schimbul accesului la bazele de date necesare cercetării. În acest an, numita asociație și-a arogat o nepermisă atitudine de «independență», obligând universitățile să agreeze o seamă de cheltuieli (pentru achiziții și alte scopuri) imposibil de controlat de «contribuabili» și care riscă să fie declarate „cheltuieli neeligibile”. Menționăm că o parte importantă din sumele pentru Anelis Plus, dincolo de banii dați de universități și de alte entități de cercetare, provin din bani puși la dispoziție de Ministerul Dezvoltării. Oare instituțiile publice din România dau fonduri din bugetele lor pentru asociația pomenită ori pentru cercetătorii din România și pentru fireasca lor documentare?”, mai spune rectorul UBB.

Ioan Aurel Pop îndeamnă la proteste pentru a nu “condamna” şcoala românească.

“Nu cu multe luni în urmă, s-a anunțat că reducerile de salarii din urmă cu aproape zece ani – combătute cu succes în instanță de multe cadre didactice și de sindicate – au fost abuzive şi că statul va returna treptat sumele pierdute de salariați. Acum ni se spune că reparația se poate face din veniturile proprii ale universităților care au asemenea fonduri. Cele care nu au, vor primi diferențele de la stat. Prin urmare, cei care s-au chivernisit bine și au reușit să facă economii pentru a-și asigura buna funcționare și performanța urmează să fie pedepsiți, iar cei care nu au decât venituri de la buget vor primi și pentru completările de salarii tot de la buget! Ce fel de socoteală este asta? Evident, una păguboasă, rezultată dintr-o practică istorică păguboasă. La fel au făcut și stăpânii, străini sau locali, în istoria noastră: au confiscat pentru biruri și pentru altele de la românii care produceau mai mult decât aveau nevoie pe moment; asta până când românii au început să înțeleagă și să nu mai producă decât atât cât aveau nevoie ca să nu moară de foame! Asta în vreme ce alte popoare produceau pentru piață, făceau economii, băteau monedă, întemeiau bănci profitabile, pe baza unei producții eficiente și competitive. Ce să facem cu universitățile românești bune – câte au mai rămas! –, universități spre care vin studenții și profesorii, care reușesc să aducă și studenți și profesori străini și care au un brand creat de multă vreme? Să le facem otova cu celelalte și să-i lăsăm senini pe toți absolvenții de liceu de vârf să meargă în lume! Ce soluții ne mai rămân să construim performanța în școala superioară românească, decât lamentările? Cred că avem obligația morală, ca membri ai corpului nostru academic, ai Consorțiului Universitaria, să fim solidari și să protestăm. A rămâne pasivi înseamnă a condamna școala românească la un marasm mai mare decât cel în care se află acum, iar pentru aceasta nu vom fi iertați de istorie, dar mai ales de poporul român. «Somnul rațiunii naște monștri!» Nu trebuie să uităm niciodată acest adevăr verificat de experiența omenirii și să construim în continuare”, şi-a încheiat Ioan Aurel Pop discursul.