Educație

Eliminarea bursei de merit pentru clasa a V-a și a bursei de ajutor social pentru cei din mediul rural poate agrava abandonul școlar

Eliminarea bursei sociale pentru elevii din mediul rural, care merg la liceu în altă localitate va agrava abandonul şcolar. Salvaţi Copiii solicită restabilirea dreptului la educaţie pentru copiii vulnerabili.

Eliminarea bursei sociale pentru elevii din mediul rural, care merg la liceu în altă localitate va agrava abandonul şcolar/ Foto: Facebook - Emil Boc


 

 


Organizaţia Salvaţi Copiii România condamnă eliminarea bursei de merit pentru clasa a V-a şi a bursei de ajutor social pentru elevii din mediul rural, care merg la liceu în altă localitate, decise de Ministerul Educaţiei prin Ordinul de ministru nr. 5.379 din 7 septembrie 2022, 

 


Potrivit organizației, inechitatea sistemului de educaţie şi abandonul şcolar au devenit cronice în lipsa unor măsuri integrate de reducere. În 2019/2020 au abandonat școala 35.259 de elevi, dintre care 20.878 din ciclul primar şi gimnazial şi 14.381 din învăţământul liceal.

15,6% dintre tinerii cu vârsta între 18024 de ani au finalizat 8 clase

România înregistrează un procent de 15,6% al tinerilor între 18-24 de ani care au finalizat doar opt clase sau mai puţin, deşi ţinta fixată de România, în 2010, a fost de reducere a fenomenului la 11,3%, până la sfârşitul anului 2020. 


Dintre cei 2.500.000 de copii de vârstă școlară, 286.150 de copii erau în afara școlii la 1 ianuarie 2021.
„Legea Educaţiei Naţionale nu va fi în măsură să contribuie la combaterea inegalităţilor sociale şi teritoriale şi la asigurarea unui climat şcolar pozitiv pentru învăţare, necesare pentru reuşita şcolară a tuturor copiilor, indiferent de vulnerabilitatea socio-economică a familiilor şi comunităţilor în care aceştia trăiesc”, au transmis reprezentanții Salvați Copiii.

Observațiile privind proiectul de lege și propunerile de modificare


Interesul superior al copilului/antepreşcolarului/preşcolarului/elevului trebuie definit.

Invocarea interesului superior al elevilor în 11 articole, aspect util în legitimarea inechivocă a copiilor ca unici beneficiari primari ai activităţilor didactice şi administrative, poate fi interpretat ca o încercare de transpunere, în procesele şcolare, a principiului interesului superior al copilului prevăzut de legislaţia internă - Constituţia României (art. 49, alin 1) şi Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.


Pentru a genera schimbările aşteptate în atitudinea, comportamentul şi deciziile cadrelor didactice, nedidactice, părinţilor şi ale reprezentanţilor Ministerului Educaţiei ori ai administraţiei publice centrale şi locale, interesul superior al elevului trebuie reglementat distinct şi trebuie să asigure efectivitatea exercitării drepturilor elevului şi să se impună, cu o claritate juridică similară principiului interesului superior al copilului, intereselor sistemului de învăţământ şi ale persoanelor amintite mai sus. Noul sistem de finanţare a educaţiei nu va contribui la o creştere a alocărilor bugetare, avertizează Organizația Salvați Copiii.

Potrivit Salvați Copiii, proiectul de lege propus nu conţine dispoziţia legală în vigoare care stabileşte alocarea anuală din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale a unui minimum 6% din produsul intern brut. Nerespectată în întreaga perioadă scursă de la adoptarea Legii 1/2011 a educaţiei naţionale (LEN), această prevedere a funcţionat mai degrabă ca o ţintă a finanţării decât ca un obiectiv programatic al autorităţilor. În locul acesteia a fost introdusă o nouă dispoziţie care face referire la alocarea a 15% din bugetul general consolidat, chiar dacă legislativul nu aprobă un BGC, ci separat bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, bugetul general consolidat fiind o simplă operaţiune contabilă. O altă schimbare relevantă constă în introducerea posibilităţii finanţării per formaţiune de studiu, prin excepţie de la regula finanţării per capita, dacă numărul de elevi al unei formaţiuni de studiu este sub cel minim stabilit de lege.

Recomandările Organizației Salvați Copiii:

  • reintroducerea bursei de studiu
  • revenirea la aprobarea anuală a cuantumului minim al burselor şcolare prin HG, cu obligaţia majorării acestora cel puţin cu rata inflaţiei şi a cuantumului şi numărului burselor prin hotărârea consiliului local
  • stabilirea unitară, la nivel naţional, a criteriilor de acordare a burselor şcolare s, prin Statutul elevului, fără posibilitatea autorităţilor publice locale sau a unităţilor de învăţământ de a stabili criterii specifice
  • acordarea din oficiu a burselor de performanţă (de merit)
  • introducerea unor măsuri de respectare a confidenţialităţii acordării burselor sociale, pentru a evita riscurile de stigmatizare a elevilor beneficiari
  • instituirea prin lege a unor sancţiuni, sub formă de amenzi, pentru primarii care refuză să iniţieze proiect de hotărâre de consiliu local pentru aprobarea burselor elevilor şi pentru directorii care furnizează către autorităţilor locale liste inexacte de beneficiari ori care refuză să informeze elevii asupra dreptului de a îşi depune dosarul de bursă

Proiectul de lege reprezintă un regres în domeniul prevenirii violenţei împotriva elevilor şi, în acest sens, Salvații Copiii propune următoarele:

  • Introducerea interdicţiei totale a oricărei forme de pedeapsă corporală sau tratament degradant în activităţile şcolare
  • Consacrarea responsabilităţii unităţilor şcolare a-şi întocmi propriile strategii şi planuri de asigurare şi de menţinere a unui climat social adecvat educaţiei de calitate şi de a crea grupurile de acţiune anti-bullying
  • Introducerea modulelor de studiu privind violenţa psihologică la adresa elevilor în cadrul formării iniţiale şi continue a cadrelor didactice
  • Preluarea la nivelul textului de lege a dispoziţiilor anexei 2 din OMEC nr. 4343/2020 privind combaterea bullying-ului şi cyberbullying-ului în unităţile de învăţământ.

„Proiectul de lege elimină centrele de resurse şi asistenţă psihopedagogică, organizate la nivel de judeţ şi în municipiul Bucureşti, afectând grav eficienţa consilierului şcolar”, au adăugat cei de la Salvații Copiii.

Salvaţi Copiii reaminteşte următoarele repere statistice privind starea actuală a învăţământului:

  • Fenomen extins al neparticipării şcolare în raport cu populaţia şcolară - 286.150 de copii între 7 şi 17 ani erau în afara şcolii la 1 ianuarie 2021, din totalul de aprox. 2.500.000 de copii de vârstă şcolară
  • Abandonul şcolar neschimbat în ultimii 10 ani - 35.259 de elevi, dintre care 20.878 din ciclul primar şi gimnazial şi 14.381 din învăţământul liceal, au abandonat şcoala în 2019/2020
  • 2% dintre elevii din învăţământul primar afirmă că sunt bătuţi deseori de cadrele didactice şi 5% spun că acest lucru se întâmplă câteodată; pentru elevii din gimnaziu, acest tip de abuz apare deseori în cazul a 1% din eşantion şi câteodată pentru 5%, iar pentru liceeni - 0,2% deseori şi 3% câteodată
  • Inegalităţile dintre copiii din urbanul mare şi rural se adâncesc; în ceea ce priveşte rezultatele la examenele naţionale - elevii din mediul rural au luat de trei ori mai multe medii sub 5 faţă de cei de la şcolile din urban
  • România înregistrează un procent de 15,6% al tinerilor între 18-24 de ani care au finalizat doar opt clase sau mai puţin, deşi ţinta fixată de România, în 2010, a fost de reducere a fenomenului la 11,3%, până la sfârşitul anului 2020
  • La proba de citire a testării internaţionale PISA, 41% dintre elevii români din sistemul educaţional se plasează în aria analfabetismului funcţional, respectiv 46,6% la matematică şi 43,9% la cunoştinţele generale despre societate, oameni şi univers. De asemenea, conform PISA, dintre elevii români dezavantajaţi social şi economic, doar 0,1%, adică unul dintr-o mie (2,6% - media europeană), a ajuns la rezultate de top la citire (nivelurile superioare 6 sau 5, nivelul 1 fiind cel mai scăzut şi corespunzător analfabetismului funcţional)
  • 41,5% dintre copii se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, cea mai mare rată din UE, iar 45% dintre fetele sub 15 ani care au devenite mame în statele UE provin din România

 

CITEȘTE ȘI:

Abandon şcolar şi educaţie precară. Clujul pierde, anual, sute de elevi

Rata abandonului școlar a scăzut la Cluj, dar e în continuare o problemă în întreaga țară

7 școli din Cluj-Napoca, eligibile pentru programul de reducere a abandonului școlar finanțat prin PNRR

Ultimele Stiri
abonare newsletter