În luna decembrie 2010, rata inflaţiei, determinată pe baza indicelui preţurilor de consum, pe ansamblu, a crescut în judeţ cu 0,53% comparativ cu luna noiembrie 2010, fiind înregistrate creşteri de preţuri la mărfurile alimentare de 0,76%, la mărfurile nealimentare de 0,55% şi de 0,04% la servicii. Comparativ cu luna decembrie 2009, în ultima lună a anului trecut creşterea preţurilor a fost de 7,96%, fiind înregistrate creşteri de 6,45% la mărfurile alimentare, de 9,76% la mărfurile nealimentare şi de 6,43% la servicii.

În luna noiembrie 2010, producţia industrială a crescut în judeţul Cluj cu 25,3% faţă de aceeaşi lună din 2009, în timp ce pe primele unsprezece luni din 2010 producţia industrială a fost mai mare cu 24% comparativ cu perioada corespunzătoare din 2009, arată datele Direcţiei Regionale de Statistică (DRS) Cluj. „Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie, în primele unsprezece luni ale anului 2010, a fost 125,4% faţă de perioada corespunzătoare din 2009”, se precizează în comunicatul DRS Cluj. În ceea ce priveşte activitatea de comerţ exterior din judeţul Cluj, în perioada ianuarie-septembrie 2010 aceasta s-a concretizat în realizarea unui volum de export în valoare de 1,6 miliarde de euro şi a unor importuri care însumează circa 2 miliarde de euro. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2009, exportul a crescut cu 66,2%, iar importul cu 44,6 %.

În luna noiembrie 2010, clujenii au cîştigat, în medie, în jur de 1.400 de lei, potrivit datelor Direcţiei Regionale de Statistică Cluj. Astfel, în judeţul Cluj, cîştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna menţionată a fost de 1.970 de lei iar cel net de 1.435 de lei, cu 0,8% mai mic faţă de aceeaşi lună din anul 2009. În ceea ce priveşte numărul şomerilor, acesta era la sfîrşitul lunii noiembrie a anului trecut de 17.884 persoane, iar rata şomajului, calculată faţă de populaţia activă, a fost 5,2%, cu 0,9% mai mică faţă de rata şomajului înregistrată în luan noiembrie din anul 2009. Din numărul total al şomerilor, 45,2% sînt femei şi 64,2% reprezintă muncitori.

Garsonierele din Cluj-Napoca s-au scumpit în prima jumătate a lunii ianuarie cu 2%, comparativ cu preţurile medii afişate în decembrie 2010, potrivit unei analize realizate de portalul imobiliare.ro. Astfel, preţul garsonierelor din oraş a ajuns, în medie, la 1.048 euro/mp util, faţă de 1.030 euro/mp util în decembrie. De asemenea, o creştere s-a înregistrat şi pe segmentul apartamentelor de trei camere, acestea scumpindu-se cu un procent, de la de la 1.013 euro/mp util la 1.026 euro/mp util. „Asistăm la un început dinamic de an pe sectorul rezidenţial şi, surprinzător, la primele creşteri de preţ la apartamente. Punctual, avem exemple unde preţurile au urcat în primele două săptămîni ale anului chiar şi cu 8 procente (garsonierele din Timişoara – n.r). Ne aşteptăm totuşi ca entuziasmul de început de an al vînzătorilor să se mai dezumfle în perioada următoare. Rămîne de văzut dacă aceste valori vor fi sau nu validate de cumpărători”, a declarat Adrian Erimescu, director general imobiliare.ro.

România este o piaţă marginală din punctul de vedere al investitorilor, care nu se diferenţiază cu mult de Uganda sau Botswana, a declarat Mark Mobius (foto), şeful Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, într-un interviu acordat ProTV şi incont.ro. „România este o piaţă marginală. Chiar dacă este membră a Uniunii Europene, asta nu înseamnă mare lucru din perspectiva pieţei de capital. Uitaţi-vă la Grecia! Are probleme mai mari cu datoriile decît o piaţă emergentă", a spus Mobius. El a făcut referire în acest context de legislaţia română, care dezavantajează investitorii. “Sînt multe exemple în care guvernul nu pare să înţeleagă cît de important este să atragi investitori străini şi mai ales să-i tratezi corect şi cinstit”, a mai precizat Mobius pentru sursa citată.

Pentru a combate contrafacerea cardurilor bancare şi pentru a spori gradul de securitate a datelor, Uniunea Europeană intenţionează să înlocuiască întregul portofoliu al cardurilor cu bandă magnetică cu unele echipate doar cu cip. Gestul oficialilor europeni vine în contextul în care, în prima jumătate a anului 2010, poliţia din Germania a înregistrat aproximativ 2.000 de furturi de date de pe carduri de plastic la ATM-uri, pagubele provocate fiind estimate la 40 milioane de euro.

Ministrul român de externe, Teodor Baconschi, a afirmat într-un interviu acordat cotidianului britanic Financial Times că România se îndrepată pe calea cea bună, după doi ani de recesiune severă. Astfel, potrivit ministrului, există semne pozitive vizibile pe baza cărora guvernul se aşteaptă la o creştere economică reală în anul în curs. În acest context, a precizat Baconschi, pentru a consolida reformele întreprinse pînă în prezent şi a le proteja de posibile evoluţii externe negative, România are în vedere un acord preventiv cu Fondul Monetar Internaţional, sprijinit de Uniunea Europeană. “Ne aflăm pe o cale bună de revenire economică, iar prognoza pentru acest an este chiar mai bună, aşa încît cred că partea cea mai grea a trecut”, a declarat şeful diplomaţiei române. El a subliniat că îmbunătăţirea ratei de absorbţie a fondurilor structurale comunitare reprezintă, cu certitudine, o prioritate majoră a guvernului român în acest an.

Peste 86% din exploataţiile agricole individuale din judeţul Cluj au fost recenzate pînă la ora actuală, în cadrul Recensămîntului General Agricol, iar în cele 2.493 de unităţi cu personalitate juridică acţiunea de culegere a datelor a fost finalizată în totalitate, a declarat ieri directorul coordonator al Direcţiei Regionale de Statistică (DRS) Cluj, Codrea Pop. El a mai precizat că, în judeţ, colectarea datelor din teren se va încheia în această săptămînă. „În Cîmpia Turzii, acţiunea de recenzare s-a încheiat, la fel în Mociu, Ploşcoş, Săcuieu. Rezultate bune sînt la Bîrgău, Mica şi Vad. În schimb, rămîneri în urmă sînt la Gilău, Călăraşi Turda, Geaca, Săvădisla, Jucu şi în municipiile Cluj-Napoca şi Gherla“, a spus directorul DRS Cluj. Potrivit normelor UE, fiecare stat membru trebuie să efectueze un recensămînt general agricol o dată la zece ani. Pentru acţiunea din România sînt alocate aproximativ 130 milioane de lei, contribuţia UE fiind de 4 milioane de euro.