Economie

Ghenea: Statul face discriminări între investitorii străini şi români

<p><img src="documente/stories/10_octombrie/18_ziua/05 marius ghenea school for startups _sc_08.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" /><strong>„Dacă, prin absurd, o investiţie de talia Nokia s-ar fi făcut de către un investitor român, el nu ar fi primit niciodată acelaşi sprijin guvernamental”. </strong></p>

Unul dintre oamenii de afaceri de top din România, Marius Ghenea, a oferit într-un interviu în exclusivitate pentru monitorul sfaturi pentru antreprenorii la început de drum în lumea business-ului, dar şi consideraţii despre mediul economic local şi naţional.

Ghenea a fost prezent la Cluj-Napoca, săptămâna trecută pentru a-i învăţa pe tinerii clujeni cum să-şi construiască o afacere de succes, în cadrul programului de pregătire antreprenorială School for Startups (S4S), dezvoltat în România de Fundaţia Post-Privatizare.

Reporter: Ce sfaturi le daţi tinerilor care doresc să iniţieze o afacere în România?

Marius Ghenea: Să înţeleagă faptul că antreprenorii nu se nasc, ci se dezvoltă. Acest lucru înseamnă că orice tânăr care doreşte să fie antreprenor poate să înveţe, înainte de a face pasul către antreprenoriat. Ei trebuie să se concentreze pe definirea şi apoi rafinarea unui concept de business şi de asemenea să încerce să testeze acel concept de business,  pe cât posibil în lumea reală, să nu rămână la stadiul de idee. Acest test se poate face cu un pilot al produsului sau serviciului, cu un beta dacă vorbim de un site,  sau chiar cu lansare comercială limitată. Astfel, pot sa verifice care este cererea, interesul pentru servicul sau produsul respectiv oferit de acel business, înainte de a merge spre atragerea de finanţare.

Etapa post atragere finanţare nu presupune cheltuieli?

Ba da, însă, în general vorbim de nişte false preconcepţii în ceea ce priveşte startul de business, majoritatea business-urilor au început fără finanţare externă, cu resurse proprii, şi nu mă refer doar la bani, ci la efortul personal şi eventual al unei echipe. Un sfat pentru tineri este să formeze echipe antreprenoriale.Multe start-up-uri nu doar din România, ci din lume, au fost create de mai multe persoane, nu doar de o persoană, deoarece împreună se pot cumula resursele şi abilităţile complementare.

Care este suma minimă de care ar trebui să dispună un începător pentru dezvoltarea unui proiect pilot?

Suma minimă este zero. În momentul de faţă vorbim despre business-uri care se pot desfaşura din ce în ce mai bine şi  mai eficient pe internet, costurile de a pune un site pe internet fiind aproape de zero deoarece sunt platforme gratuite. Munca în sine înseamnă, de asemenea, capital, pentru că dacă asumăm că în loc să angajezi o mulţime de oameni care să facă lucrurile pentru tine le faci tu la început, înseamnă ca într-un număr de luni vei cumula un capital real care se va transforma în diferite tipuri de active, într-un site care funcţionează, într-un serviciu care funcţionează.

Se poate obţine trafic, chiar dacă tinerii nu îşi permit promovarea site-urilor?

În ceea ce priveşte bugetele de reclamă, este un moment potrivit pentru antreprenori să înveţe cum pot câştiga expunere fără costuri sau cu costuri minime, vorbim de reţele sociale, unde costurile sunt zero, promovarea prin word of mouth, ceea ce înseamnă efectiv oameni care să vorbească despre proiectul nostru. Acestea sunt lucrurile care trebuie făcute la început. Business-urile de succes aşa pornesc. Sunt mulţi tineri care aşteaptă să le cadă bani din cer, dar acest lucru nu se va întâmpla niciodată. În momentul în care tinerii antreprenori încearcă să facă rost de finanţare trebuie să fi testat într-un anumit fel proiectele lor şi să aibă un anumit tip de feed-back de la client, de la utilizatori, fie şi minimal care le spune dacă proiectul lor este viabil sau nu.

Dumneavoastră sunteţi dispus să sprijiniţi un tânăr cu o idee bună?

Nu, niciodată, o idee nu are niciun fel de valoare.

O idee bună cu un început de implementare?...

Da, cu condiţia de a nu fi doar idei goale, pentru că din păcate idei are toată lumea, dar dacă nu demonstrăm că putem să le punem şi în aplicare este, repet, imposibil să atragem finanţări.

Care este specificul mediului de afaceri local de care ar trebui să ţină cont tinerii antreprenori clujeni?

Cred că în linii mari problematica unui start-up de business în Cluj este similară cu problematica unui start-up de business oriunde altundeva în România, evident, sunt mici diferenţe care ţin de resursele care pot să fie mobilizate şi aici Clujul are un avantaj, pentru că dacă ne referim la resurse umane în particular Clujul este un centru universitar mare, ceea ce reprezintă un avantaj considerabil, deoarece sunt mulţi tineri care sunt bine educaţi, care pot ajuta la dezvoltarea unor proiecte de business valoroase.
De altfel, în ultima vreme putem discuta, cu aceasta excepţie regretabilă a plecării Nokia, de faptul că Clujul a atras investiţii. Clujul e şi va rămâne, cu siguranţă, un centru important regional în România care va atrage interes nu doar pentru oraş, ci şi în zonele învecinate, mergând până la Oradea, Baia-Mare. Astfel, poţi de la bun început fie să atragi resursele din aceste zone, fie să te adresezi pe o zona mai largă, decât doar oraşul cu serviciile şi produsele tale.

Ce şanse are, în contextul actual, un tânăr să reuşească având în vedere că sunt mulţi antreprenori cu experienţă care întâmpină probleme?

Aş începe prin a spune că e adevărat faptul că într-o perioadă de criză riscurile care sunt inerente oricarui business sunt mai mari decât într-o perioadă de creştere economică, acesta e un lucru indiscutabil, pe de altă parte însă criza oferă şi un set de oportunităţi care nu existau înaintea acestei perioade şi eu cred că aici ar trebui să încerce să se inserze pe piaţa tinerii care doresc să dezvolte o afacere în momentul de faţă, pentru ca ei au o sanşă pe care companiile mai vechi nu o au. Companiile respective operează deja cu un anumit proces, cu un anumit mod de business, pe când cineva la început de drum poate să identifice situaţia existentă, să înţeleagă care sunt constrângerile şi care sunt oportunităţile şi să încerce să adreseze această piaţă, aşa cum e ea, unor soluţii care să se adapteze acestei perioade, să încerce să vândă produse mai ieftine, dacă tot vorbim de perioada de criză, sau să le livreze mai ieftin. Sunt zone de piaţă care sunt influenţate pozitiv de criză. Unul dintre exemple sunt serviciile profesionale. Multe dintre companiile mari au înţeles în această perioadă de criză că decât să aibă servicii internalizate, e mai eficient din punct de vedere al costurilor să le externalizeze.

Cu plecarea Nokia se vorbeşte tot mai mult de necesitatea de a acorda IMM-urilor o atenţie sporită…

Sunt de acord că există un anumit subiectivism guvernamental în a trata investiţiile străine şi cele româneşti. Sunt convins că, dacă prin absurd o investiţie de talia Nokia s-ar fi făcut de către un investitor român, el nu ar fi primit niciodată acelaşi sprijin guvernamental pe care l-au primit finlandezii pentru că era o investiţie străină, şi aici cred că ar trebui să se schimbe radical mentalitatea şi atitudinea cel puţin în acţiunea guvernamentală, dar şi în precepţia publică pentru că investitorii români şi antreprenorii români sunt mult mai valoroşi decât investitorii străini. Vedem că investitorii străini aduc nişte avantaje, dar ei sunt şi mult mai volatili, vin dar mai şi pleacă, interesele lor nu sunt legate de spaţiul românesc, ci au interese globale, în acelaşi timp dacă vorbim de fluxurile de capital aceste intrări de capital sunt însoţite şi de ieşiri masive de capital.

Cine e Marius Ghenea?

Marius Ghenea şi-a început cariera de antreprenor în 1993, dezvoltând companii precum Flamingo, Flanco, FIT, VikingProfil şi altele. A devenit cunoscut ca antreprenor în serie şi business angel, având la activ exit-uri de succes şi fiind inclus în topuri ale celor mai de succes oameni de afaceri din România, precum Capital 300 şi Forbes Top 500.