Economie
Clujul, județ cu o economie în expansiune, lider în TOP-ul zonelor la PIB per capita. Speranța de viață urbană, în creștere.
Clujul este în topul județelor la nivel național la PIB per capita, cu valori de peste 15.000 de euro/locuitor. De altfel, creșterea PIB-ului județean este asociată și cu o creștere a speranței de viață urbană.
Clujul, lider în TOP-ul județelor la PIB per capita|Foto: Eliza Lucaciu - monitorulcj.ro
Potrivit datelor publicate recent de Ministerul Dezvoltării, vestul și centrul țării rămân cele mai dezvoltate economic, iar județele Cluj, Timiș, Gorj, Constanța, Brașov și Prahova înregistrează valori ale PIB-ului per capita de peste 15.000 euro/locuitor, se arată în Raportul privind starea teritoriului 2024, citat de Economedia.ro
CITEȘTE ȘI:
Transformarea Clujului în ultimii 10 ani. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut.
Sudul și estul țării se mențin mai puțin dezvoltate, cu multe județe sub media națională: Botoșani, Vaslui și Giurgiu înregistrează valori ale PIB-ului per capita sub 7.000 euro.
„Diferențele sunt semnicative între județele dezvoltate economic și cele mai sărace”, se arată în Raportul privind starea teritoriului 2024, publicat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Clujul, lider în TOP-ul județelor la PIB per capita
De asemenea, analiza dezvoltării teritoriale semnalează corelația clară între distribuția PIB-ului per capita și rata de ocupare a populației. În județele cu PIB mai ridicat, și rata de ocupare este mai mare – mai multe locuri de muncă generează o economie locală activă.
„De notat că creșterea PIB-ului județean este asociată și cu o creștere a speranței de viață urbană. De exemplu, o creștere cu 10.000 euro per capita ar putea duce la o creștere de aproximativ 0,37 ani în speranța de viață din mediul urban”, menționează raportul citat.
CITEȘTE ȘI:
Decalajele economice EXPLICĂ votul de la prezidențiale. Clujul printre lideri.
Clujul reprezintă de altfel hub IT și de servicii consacrat deja, cu o economie în expansiune.
IMM-urile, factor esențial pentru absorbția forței de muncă și diversicarea economiei locale
Județele Cluj, Brașov, Sibiu, Timiș, Bihor și Constanța își confirmă rolurile regionale din punct de vedere economic, cu o densitate a Întreprinderilor Mici și Mijlocii de peste 40 IMM-uri/1.000 locuitori.
IMM-urile reprezintă un factor esențial pentru absorbția forței de muncă și diversificarea economiei locale.
Se observă o corelație clară între densitatea IMM-urilor și nivelul de dezvoltare economică al județelor, măsurat prin PIB per capita. Zonele cu infrastructură bună, acces la piețe mari și forță de muncă calicată atrag mai multe IMM-uri.
„În județele cu o piață a muncii activă, mediul antreprenorial este, de asemenea, mai dinamic – aceste elemente se susțin reciproc: firmele creează locuri de muncă, iar forța de muncă bine pregătită stimulează înințarea de noi afaceri”, menționează raportul.
În ceea ce provește rata de ocupare a resurselor de muncă, se observă disparități regionale evidente: județele din Transilvania și Banat (Arad, Timiș, Cluj, Sibiu, Alba și Brașov) au cele mai ridicate rate de ocupare a resurselor de muncă, depășind frecvent 70%. Acest fapt reectă o economie mai dinamică, diversicată și o integrare bună în fluxurile economice europene.
În schimb, zonele din nord-estul Moldovei (Botoșani, Vaslui) și sud-estul Munteniei (Călărași, Giurgiu) prezintă rate de ocupare sub 50%, indică o economie slab dezvoltată, cu oportunități de angajare reduse.
Servicii și infrastructură medicală: în Cluj, speranța de viață este de peste 78 de ani
Potrivit datelor oficiale, în mediul urban, media speranței de viață este de 76,8 ani: media indicatorului este de 76,8 ani în mediul urban, față de 73,9 ani în mediul rural
CITEȘTE ȘI:
Clujul și Timișoara, orașele cu cea mai bună calitate a vieții din România
Județul Cluj deschide clasamentul județelor în ceea ce privește speranța de viață: peste 78 de ani, fiind urmat de județele Iași și Vâlcea.
Factorii care inuențează speranța de viață sunt:
*Accesul la servicii medicale:
De exemplu, București, Cluj și Iași dispun de spitale de top și servicii medicale de calitate, ceea ce poate explica speranța de viață mai ridicată în aceste zone.
*Nivelul de dezvoltare economică:
Județele mai dezvoltate din punct de vedere economic tind să aibă o speranță de viață mai mare, datorită nivelului de trai mai ridicat și accesului îmbunătățit la educație și servicii de sănătate.
*Condiții sociale și de mediu:
Veniturile, poluarea, stresul urban, stilul de viață și calitatea aerului pot inuența durata de viață a populației
Astfel, în ceea ce privește speranța de viață, în mediul rural, valorile sunt semnicativ mai mici comparativ cu cele din mediul urban, majoritatea județelor înregistrând o speranță de viață sub 74 de ani. În schimb, în mediul urban nu există județe cu valori sub acest prag.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
