Economie

100.000 de contracte de muncă part-time, reziliate în ultima săptămână

Peste 100.000 de contracte de muncă cu timp parțial de lucru (part-time) au fost rezilitate în România de la intrarea în vigoare a modificărilor la Codul Fiscal.

Multe contracte de muncă cu timp parțial de lucru au fost reziliate și multe afaceri pun lacătul pe ușă / Foto: depositphotos.com

 

 


Aceste 100.000 de contracte de muncă reziliate reprezintă circa 15% din numărul total de astfel de contracte în vigoare anterior datei de 1 august 2022.

 


Motivul rezilierii acestor 100.000 de contracte cu timp parțial de lucru îl constituie majorarea contribuțiilor datorate statului la nivelul salariului minim pe economie, indiferent de numărul orelor efectiv lucrate. Iar micii întreprinzători și comercianți nu au putut suporta această suprataxare și au preferat rezilierea contractelor.

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat anterior modificării Codului Ficalaceastă măsură va limita munca la negru, pentru că acele persoane care sunt plătite cu două ore „nu trăiesc din suma respectivă”. 


În aceeastă situație însă se află mulți angajați care lucrează în mai multe locuri, cumulând din 3-4 locuri de muncă cele 8 ore de lucru pe zi, sau angajați ai unor firme foarte mici, cum ar fi mici magazine din mediul rural, ateliere etc., care nu justifică prin volumul de activitate un număr mai mare de ore lucrate.

O declarație asemnătoare a avut și ministrul Muncii, Marius Budăi, potrivit căruia nimeni nu își îşi poate permite să trăiască cu salariul minim la jumătate de normă, adică 800 de lei. „Eu nu cred că cineva în România îşi poate permite să trăiască cu salariul minim la jumătate de normă, care înseamnă undeva până în 800 de lei, nu cred că poate trăi cineva cu 800 de lei pe lună (...) Am văzut foarte multe dosare şi oameni care acum se complac să lucreze cu 2 lei pe hârtie şi cu 5 lei în mână”, a spus Budăi.


Ministrul Muncii a subliniat că nu se teme că măsura va genera o creștere a șomajului și a amintit că, în trecut, ar fi generat transformarea unui număr de 200.000 de contracte de muncă cu timp parțial de lucru în contracte cu normă întreagă.

În 2018, o măsură similară a dat greș: a crescut șomajul și munca la negru!

Avocatul Gabriel Biriș amintește referitor la supra-impozitarea contractelor part-time introdusă prin OG 16/2022, de la 1 august, că „măsura a mai fost în vigoare în 2018 și 2019, fiind introdusă prin OUG 79/2017 și eliminată prin L263/2019. (…) motivele pentru care a fost abrogată le găsim în nota de fundamentare a L263: «(…) Cele mai multe dintre măsurile de majorare ale unor impozite sau taxe au produs efecte negative (…) prin: (...) creșterea costurilor fiscale cu forța de muncă, în special prin supra-impozitarea contractelor cu orar parțial de muncă, accentuând și mai puternic șomajul în rândul tinerilor, în special pentru categoria de vârstă 15-24 de ani (…) și a accentuat munca la negru în unele sectoare de activitate.»”.


Jumătate dintre firmele care vor face concedieri vor renunța la angajații part-time

Aproape jumătate (47,7%) dintre angajatorii care vor face concedieri în perioada următoare vor renunţa la toţi angajaţii part-time, arată un sondaj întocmit de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.

Potrivit sursei citate, 45,3% dintre cei chestionaţi au menţionat că nu au angajaţi part-time cu salariu minim, iar 47,4% că au între unu şi patru angajaţi cu tip parțial de lucru.

Ca urmare a modificării regimului fiscal pentru angajaţii part-time (plata contribuţiilor la nivelul salariului minim pentru 8 ore), 47,7% din totalul angajatorilor intervievaţi au declarat că vor renunţa la toţi angajaţii part-time.

Ce prevede Codul Fiscal? Contribuțiile la stat pentru timp parțial de muncă vor fi egale cu cele pentru un contract de 8 ore

Conform Ordonanţei 16/2022 pentru modificarea Codului Fiscal, începând cu veniturile salariale aferente lunii august 2022, contribuţia de asigurări sociale şi cea de sănătate, datorate de către persoanele fizice angajate în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, nu pot fi sub nivelul celor aplicate la salariul de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care acestea se datorează.

De la această prevedere sunt exceptate câteva categorii de persoane, printre care: elevii, studenţii cu vârsta până la 26 de ani, persoanele cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaşte posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi, pensionari pentru limita de vârstă în sistemul public de pensii, persoanele care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul de baza minim brut pe ţară.

Specialiștii au atras atenția că, în situația unui angajat care are mai multe contracte part-time, dar al cărui venit total este sub minimul pe economie, toți angajatorii sunt obligați să achite contribuțiile majorate.

Ce măsuri recomandă specialiștii? Reducerea cheltuielilor și investiții în economia reală

Specialiștii consideră însă că Guvernul ar trebui să adopte cu totul și cu totul alte măsuri pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat: reducerea cheltuielilor bugetare prin diminuarea aparatului bugetar (87,40%); eliminarea pensiilor speciale (76,60%); creşterea eficienţei colectării prin digitalizarea ANAF (70,70%), reducerea evaziunii fiscale (74,90%); realizarea de investiţii publice în economia reală (68,10%).

Foto: depositphotos.com

CITEȘTE ȘI:

A fost publicat proiectul de modificare a Codului Fiscal. Țigările și băuturile cu adaos de zahăr, în topul scumpirilor

Noile modificări la Codul Fiscal, adoptate. Impozit de 1% pe cifra de afaceri în HoReCa, din 2023

abonare newsletter