Economie

Importurile de gaze au scăzut în primele 5 luni ale anului, în România

România a importat în primele cinci luni din 2022 o cantitate de gaze naturale cu 14% mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut, arată datele centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).

România a importat în primele cinci luni din 2022 o cantitate de gaze naturale cu 14% mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut/ Foto: pixabay.com

 

Potrivit INS, România a importat în primele cinci luni din 2022, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 930.500 tone echivalent petrol (tep), cu 14% (151.700 tep) mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut.


 

Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada menţionată, de peste 2,957 milioane tep, fiind cu 5,61% (176.400 tep) sub cea din primele cinci luni din 2021.


Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru 2022 o producţie de gaze de 7,45 milioane tep şi importuri de 2,33 milioane tep, în creştere cu 1,9%, respectiv în scădere cu 19,6%, de la an la an.

Conform „Strategiei Energetice 2019-2030, cu perspectiva anului 2050”, publicate pe site-ul Ministerului Energiei, producţia de gaz natural a României va atinge un vârf de 132 TWh, în 2025, ca urmare a producţiei din Marea Neagră, şi apoi va scădea la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh, în 2050.


Consumul final de gaz natural rămâne va constant între 2030 şi 2050, la nivelul de 68 TWh. Nivelul maxim al cererii este estimat în jurul a 73 TWh, iar nivelul minim, de la 63 TWh în 2030, la 47 TWh în 2050. 

Comisia Europeană propune reducerea folosirii gazelor naturale cu 15%

În condiţiile în care UE se confruntă cu riscul unor întreruperi suplimentare ale livrărilor de gaze din Rusia, Comisia Europeană a propus miercuri un nou instrument legislativ, Planul european de reducere a cererii de gaze, care vizează diminuarea folosirii gazelor în Europa cu 15% până în primăvara viitoare, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.


Toţi consumatorii, administraţiile publice, gospodăriile, proprietarii de clădiri publice, furnizorii de energie şi industria pot şi ar trebui să ia măsuri pentru economisirea gazelor. Comisia va accelera, de asemenea, lucrările privind diversificarea aprovizionării, inclusiv achiziţionarea comună de gaze pentru a consolida posibilitatea UE de a-şi asigura livrări alternative de gaze.

Noul regulament va stabili ca obiectiv reducerea cererii de gaze cu 15% între 1 august 2022 şi 31 martie 2023

Comisia propune un nou Regulament al Consiliului privind măsurile coordonate de reducere a cererii de gaze, pe baza articolului 122 din Tratat. Noul regulament va stabili ca obiectiv pentru toate statele membre să reducă cererea de gaze cu 15% între 1 august 2022 şi 31 martie 2023.

Statele membre ar trebui să-şi actualizeze planurile naţionale de urgenţă până la sfârşitul lunii septembrie, pentru a arăta cum intenţionează să atingă obiectivul de reducere a cererii de gaze, şi ar trebui să raporteze Comisiei în privinţa progreselor la fiecare două luni. Statele membre care solicită furnizarea solidară de gaze vor fi obligate să demonstreze măsurile pe care le-au luat pentru a reduce cererea pe plan intern.


Pentru a ajuta statele membre să realizeze reducerile necesare ale cererii, Comisia a adoptat, de asemenea, un Plan european de reducere a cererii de gaze, care stabileşte măsuri, principii şi criterii pentru reducerea coordonată a cererii. Planul se concentrează pe înlocuirea gazului cu alţi combustibili şi pe economisirea generală a energiei în toate sectoarele. Acesta îşi propune să protejeze aprovizionarea gospodăriilor şi a utilizatorilor esenţiali, cum ar fi spitalele, dar şi a industriilor care sunt decisive pentru furnizarea de produse şi servicii esenţiale pentru economie, precum şi pentru lanţurile de aprovizionare şi competitivitatea UE. Planul oferă statelor membre orientări pe care să le ia în considerare atunci când planifică reducerea.

Prin înlocuirea gazelor cu alţi combustibili şi economisind energie în această vară, o cantitate mai mare de gaze poate fi stocată pentru iarnă. Acţionând acum se va reduce impactul negativ asupra PIB-ului, prin evitarea acţiunilor neplanificate într-o situaţie de criză ulterioară. De asemenea, paşii timpurii extind eforturile în timp, atenuează preocupările pieţei şi volatilitatea preţurilor, şi permit o mai bună proiectare a măsurilor ţintite, eficiente din punct de vedere al costurilor, care protejează industria.

Planul de reducere a cererii de gaze propus de Comisie se bazează pe consultări cu statele membre şi industria. Sunt disponibile o gamă largă de măsuri pentru a reduce cererea de gaz. Înainte de a lua în considerare reduceri, statele membre ar trebui să epuizeze toate posibilităţile de înlocuire a combustibilului, schemele de economii neobligatorii şi sursele alternative de energie.

Acolo unde este posibil, ar trebui să se acorde prioritate trecerii la surse regenerabile sau la opţiuni mai curate, mai puţin poluante şi care generează mai puţin dioxid de carbon. Cu toate acestea, trecerea la cărbune, petrol sau energie nucleară ar putea fi necesară ca măsură temporară. Măsurile bazate pe piaţă pot atenua riscurile pentru societate şi economie. De exemplu, statele membre ar putea lansa sisteme de licitaţii sau licitaţii pentru a stimula reducerea energiei de către industrie. Statele membre pot oferi sprijin în conformitate cu modificarea Cadrului temporar de criză privind ajutorul de stat, adoptată miercuri de Comisie.

Un alt pilon important al economisirii energiei este reducerea încălzirii şi a răcirii. Comisia îndeamnă toate statele membre să lanseze campanii de conştientizare a publicului pentru a promova reducerea consumului de încălzire şi răcire la scară largă şi să pună în aplicare „Comunicarea privind economisirea energiei” a UE, care conţine numeroase opţiuni pentru economisirea energiei pe termen scurt. Pentru a da un exemplu, statele membre ar putea impune o scădere direcţionată a încălzirii şi răcirii în clădirile administrate de autorităţile publice.

 

CITEȘTE ȘI:

Rusia ar putea relua joi livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1, dar la un volum mult mai mic

Țările baltice au sistat importul de gaze rusești: „Dacă noi putem face asta, o poate face şi restul Europei”

abonare newsletter