Artă & Cultură

Oamenii de cultură se opun trecerii Institutului Cultural Român la MAE. Cristian Hordilă: „O reformă a ICR nu înseamnă subordonare față de Ministerul Afacerilor Externe”.

Reorganizarea Institutului Cultural Român nu este compatibilă cu „integrarea” în cadrul MAE. Scriitori, artiști și reprezentanți ai culturii românești au respins proiectul de subordonare a ICR Ministerului Afacerilor de Externe.

Oamenii de cultură se opun trecerii Institutului Cultural Român la MAE|Foto: Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania - Facebook Oamenii de cultură se opun trecerii Institutului Cultural Român la MAE|Foto: Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania - Facebook

 

 


În cadrul dezbaterii desfășurate marți la Palatul Parlamentului cu privire la „Viitorul Institutului Cultural Român”, reprezentanții culturii românești s-au opus „integrării” ICR în cadrul Ministerului Afacerilor de Externe. 

Conform ministrului de Externe, Oana Țoiu, dezbaterea a fost prima dintr-o serie de consultări privind statutul viitor al ICR. Scopul acesteia a vizat identificarea unui „echilibru între autonomie artistică și eficiență diplomatică”, în vederea consolidării imaginii și influenței României în plan european și global.


Oamenii de cultură se opun trecerii Institutului Cultural Român la MAE

Discuția a reunit reprezentanți ai Ministerului Culturii, Ministerului Afacerilor Externe, reprezentanți din domeniul managementului cultural, ai unor festivaluri renumite sau personalități din sectorul artistic-cultural, între care Mircea Cărtărescu, Radu Vancu, Corina Șuteu, Gilda Lazăr, Iulia Popovici, Dan Perjovschi, Matei Vișniec, Constantin Chiriac, Ioana Nicolae, Ștefan Teișanu, Lidia Bodea, Șerban Radu, Cristian Hordilă sau Mihai Mitrică.

CITEȘTE ȘI: 
Angajați ai unor primării din județul Cluj, detașați la MAE. Diplomația României nu funcționa fără „competența" lor deosebită!

După cum semnalează Ștefan Teișanu, directorul Centrului Cultural Clujean (CCC), experții din domeniul cultural s-au pronunțat împotriva inițiativei de subordonare a ICR Ministerului Afacerilor de Externe.


Ștefan Teișanu: „Este nevoie de finanțare, autonomie și depolitizare”

„Înainte de a face diplomație culturală, trebuie să ne asigurăm că facem cultură. Înainte de a muta filialele ICR sub Ambasade (ce idee kamikaze!), trebuie să întărim centrala ICR, ca să avem ce (și să aibă logică ce) exportăm prin ambasadele noastre. Înainte de a muta instituții culturale cheie de colo-colo, trebuie să le oferim bugete care nu sînt ridicole (cum e acum bugetul ICR), ca să își poată face treaba”, a explicat directorul Centrului Cultural Clujean, Ștefan Teișanu, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook. 

Teișanu a pledat pentru asigurarea unei finanțări corespunzătorare atât sectorului cultural, cât și pentru ICR, a subliniat însemnătatea autonomiei Institutului Cultural Român și depolitizarea instituției.  


„Fără a soluții pentru cele trei, discutăm forme fără fond. Însă dacă reușim să identificăm soluții reale pentru cele trei provocări, apoi putem discuta orice formulă de guvernanță pentru ICR”.

După cum subliniază directorul Centrului Cultural Clujean, readucerea ICR sub Președinție poate reprezenta o soluție mult mai bună decât subordonarea instituției Ministerului Afacerilor de Externe. 


Ștefan Teisanu remarcă în mesajul său că Ministerul Culturii nu a fost reprezentat politic și niciun politician de la PSD, PNL și UDMR „nu a reușit să ajungă la eveniment”. 

Mircea Cărtărescu: Trecerea ICR la MAE, o „catastrofă pentru cultura română”

Scriitorul Mircea Cărtărescu a subliniat riscurile unei decizii prin care ICR ar fi subordonat Ministerului Afacerilor de Externe și a arătat că „diplomația culturală” e cu totul altceva decât diplomația politică. 

CITEȘTE ȘI: 
Scriitorul Mircea Cărtărescu, despre „Rolul vindecător al literaturii”, la UMF Cluj: „Și medicul este un poet”

„A rezultat limpede că oamenii de cultură, artiști sau manageri, sunt unanim împotriva «integrării depline» a ICR în Ministerul de Externe, cum sună un paragraf din actualul program de guvernare. Fără nici o excepție, vorbitorii au arătat că acest lucru ar fi o catastrofă pentru cultura română, comparabilă cu cea din 2012, când o echipă ICR cu rezultate excepționale a fost distrusă din motive politice”, a notat scriitorul Mircea Cărtărescu într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook. 

„Cultura e o imagine a libertății de gândire și creație și nu poate fi promovată decât de o instituție liberă, independentă de factori de decizie care n-au nici o legătură cu cultura vie”, a explicat Cărtărescu în mesajul său. 

În plus, Mircea Cărtărescu a denunțat politizarea angajărilor de personal: „competența e înlocuită, în multe cazuri, de clientelism politic care duce la sinecuri, nepotisme”, a sublinat scriitorul român. 

Cristian Hordilă: „Dacă decizia este deja luată, atunci am participat, de fapt, la necrologul ICR”

Managerul Festivalului Inernațional de Film Transilvania (TIFF), Cristian Hordilă, notează că „reformele reale și sănătoase” sunt necesare, însă dacă decizia de transfer a ICR în subordinea MAE a fost luată, atunci putem discuta de „necrologul ICR”.

„Am constatat cu bucurie că toți reprezentanții mediului cultural, fără să ne fi sincronizat sau sfătuit în prealabil, am îndemnat, recomandat și solicitat același lucru: o reformă a ICR care NU înseamnă subordonare față de Ministerul Afacerilor Externe, deoarece aceasta ar duce la pierderea autonomiei culturale a unei instituții care are nevoie de ea mai mult ca niciodată, precum și la limitarea libertății de exprimare și politizarea conținutului cultural”, notează Cristian Hordilă, festival manager TIFF, în cadrul unui mesaj publicat pe pagina de Facebook. 

Soluții de reformare și eficientizare a acestei instituții există, spune Cristian Hordilă, însă „aceste schimbări pot fi realizate cu voință și viziune, fără a fi necesară interferența în actul cultural și, implicit, politizarea acestuia”.

Hordilă a apreciat dezbaterea inițiată de ministrul de Externe Oana Țoiu și a pledat pentru continuarea eforturilor de identificare a unor soluții optime pentru Institutul Cultural Român. 

„Sper, totuși, că discuția va merge mai departe spre reforme reale și sănătoase, pentru că, dacă decizia este deja luată, atunci astăzi am participat, de fapt, la necrologul ICR”, adaugă Cristian Hordilă. 

Conform deputatului George Gima, tema unei reforme a ICR va fi analizată luna viitoare în cadrul unor noi dezbateri. 

„A fost o primă consultare a sectorului cultural și a mediului diplomatic, care a pus în prim-plan tema unei reforme a ICR. Ne dorim ca în luna august să organizăm o nouă dezbatere, pentru a putea asculta cât mai mulți experți, artiști, a căror opinie este extrem de valoroasă”, a declarat deputatul George Gima, vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură, Arte, Mass-media și membru în Comisia pentru Politică Externă a Camerei Deputaților, potrivit unei informări publicate de MAE. 

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Cine a instigat împotriva primirii lui Cărtărescu în Academie: un fost amic al generalului de securitate Pleșiță și un absolvent al Universității Lomonosov

Ultimele Stiri
abonare newsletter