Administrație

Zona care „a întors spatele” orașului. Bulevardul Muncii, cartierul fără parcuri, grădinițe, creșe sau cabinete medicale

Primăria municipiului Cluj-Napoca este sigură că peste 10-15 ani, Bulevardul Muncii va fi „un cartier de foarte bună calitate”.

Caruțele, caii sau porcii se plimbă nestingheriți prin zonă. Sursa foto: monitorulcj.ro

 

Consilierii locali vor aproba, marți, 7 iunie, Masterplanul pentru zona industrială Bulevardul Muncii Sud pentru un teritoriu în suprafață de 450 de hectare. Cu alte cuvinte, acest document va sta la baza întocmirii și aprobării ulterioare a tuturor documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism.


Citiți știrile monitorulcj.ro și pe Google News

În documentul creionat de mai mulți arhitecți clujeni se precizează că „zona este dominată de spații industriale dezafectate sau în condiții precare de utilizare sau, după caz, într-o stare majoră de degradare, deservite de o infrastructură de transport neconformă”, iar locuirea în acest areal are o prezență de sub 0,2%.

Cu toate acestea, arhitecții sunt de părere că Bulevardul Muncii are potențial și mai mare de dezvoltare fiind conectat la artere majore de trafic și transport public „existente și viitoare” (aeroport, centura Vâlcele-Apahida, Centură Metropolitană, tren metropolitan) care conferă zonei „un statut strategic”.


„Axa Someșului ce străbate în lung un traseu de peste 7 kilometri întreg teritoriul studiat, este elementul cel mai valoros al cadrului natural ce definește teritoriul. Acest culoar este o oază urbană neexploatată de biodiversitate și spații de loisir ce trebuie să integreze axa de mobilitate velo și pietonală. Teritoriul fostelor platforme industriale păstrează clădiri, materiale ce generează o atmosferă cu specific industrial și care poate deveni esența conceptuală, arhitecturală și de design pentru dezvoltarea noilor construcții. Bulevardul Muncii are caracteristicile spațiale necesare pentru a fi exploatat mult mai eficient ca și culoar de mobilitate și pentru a fi mobilat urbanistic corespunzător”, se menționează în document.

Disfuncționalități majore

Ce nereguli au găsit arhitecții în zona studiată:


Accesarea teritoriului dinspre oraș-centru se realizează preponderent prin nord-vest – Bulevardul Muncii cu strada Fabricii, unde se realizează o gâtuire a traficului 

Dependența de o singură arteră – Bulevardul Muncii este artera majoră – unică – de acces și distribuție pe întreaga suprafață de 450 de hectare. În plus, această arteră este neconformă generând constrângeri reciproce ale traficului pietonal, velo, rutier și de transport în comun, cu risc major în siguranța circulației.


Accesibilitate redusă și deficitară pietonal, velo, auto. Accesul pietonal este asigurat de trotuarele Bulevardului  Muncii și suplimentar de o pasarelă pietonală peste râul Someș. În rest, teritoriul se prezintă neprietenos cu pietonii. Infrastructura velo lipsește cu desăvârșire.

În tot acest areal, pe mai puțin de 1% din suprafață există funcțiuni cu alt caracter incluzând locuire, educație, sănătate și servicii.


Lipsa dotărilor publice sociale, educație, sănătate și servicii. Deși acest teritoriu polarizează un bazin de accesibilitate directă de circa 1500 hectare, este lipsit de dotările directe necesare: școli, grădinițe, creșe, cabinete medicale, parcuri, farmacii, servicii pentru locuire, funcțiuni sportive etc

Lipsa spațiilor verzi. La data analizei, teritoriul avea 0 metri pătrați de spațiu verde amenajat public

Podul de la strada Fabricii de Zahăr și podul de la strada Beiușului necesită recalibrări, modernizări și transformări, fiind înguste, neaccesibile traficului auto sau neconforme tehnic.

„Din întreg arealul de 450 de hectare, doar 18% din teritoriu este construit și exploatat funcțional. 82% sunt teritorii libere de construcții, foste exploatații agricole sau teritorii industriale cu clădiri, platforme dezafectate nefuncționale. Întoarcerea spatelui către oraș, către râul Someș din punct de vedere funcțional, spațial-urbanistic, ca accesibilitate, este caracteristica fundamentală de azi ce necesită prin toate mijloacele și mecanismele dezvoltării acestui teritoriu, o atitudine continuă, fermă și de perspectivă pentru deschiderea completă a teritoriului către apă și către urbe”, susțin arhitecții.

Viziune

Viceprimarul Dan Tarcea a afirmat că peste 10-15 ani, în zona de nord-est a municipiului „vom avea un cartier de foarte bună calitate”.

„Noi nu ne dorim să blocăm zona, nu ne dorim să alungăm de acolo pe cei care au companii. Ne dorim să fie o zonă mixtă, astfel încât să fie una de locuit, dar și una pentru activități economice, astfel încât cei care locuiesc acolo să poată să-și găsească de muncă în proximitate, să poată să își ducă copiii la școală ori la creșă, iar în centrul orașului să vină doar dacă doresc să se întâlnească cu prietenii. Practic, să nu fie nevoiți să se deplaseze pentru nevoile curente din zona cartierului și a locuinței lor”, a spus viceprimarul Dan Tarcea.

Cum văd arhitecții transformarea zonei? 

„Un teritoriu funcțional, sustenabil, cu o amprentă neutră de CO2, bine conectat în rețeaua zonei metropolitane, orientat către oraș și către Someș ce va oferi Clujului oportunitatea accelerării economice, culturale, sportive și de inovație prin dotări noi cu impact metropolitan. Prin investiții publice în centură, tren, metrou, magistrală velo, tramvai, linii bus, poduri, teritoriul va beneficia de cel mai eficient mix de infrastructură de mobilitate și conectivitate sustenabilitate cu teritoriul metropolitan. Orientarea întregii zone către oraș și către Someș este dezideratul major al acestui studiu. Se impune crearea unui pol sportiv și de recreere în zona de traversare a viitoarei centuri peste Someș, lângă Emerson, unde se vor putea dezvolta funcțiuni sportive precum sporturi indoor, outdoor, acvatice, motorizate”, se mai menționează în documentul citat.

În viziunea arhitecților, clădirile ce se vor dezvolta aici vor trebui să aibă „valențe arhitecturale superioare, acest teritoriu putând deveni laboratorul urban arhitectural și de design al Clujului”.

„Zona Muncii este singurul teritoriu din intravilanul municipiului care poate adăposti dotări de mare capacitate precum centrul multifuncțional de congrese și expoziții, centru de artă contemporană, centre administrative publice, centre de cercetare și inovație, sedii de facultăți/universități. Studiul propunere realizarea unui ax major de distribuție de 7 kilometri în cadrul teritoriului, paralel cu Bulevardul Muncii, la nord de Someș”, conchid arhitecții care au elaborate acest masterplan.

Cifra de afaceri totală generată de companiile active din zonă a fost la decembrie 2020 de peste 4,8 miliarde lei, reprezentând aproximativ 9,4% din cifra de afaceri totală înregistrată în municipiul Cluj-Napoca. Numărul de angajați înregistrați în firmele active din zonă este de peste 11.300 de persoane.

CITEȘTE ȘI:

Accident pe Bulevardul Muncii! O mașină a lovit un cal lăsat nesupravegheat

Șofer, prins cu 114 km/h pe Bulevardul Muncii în Cluj-Napoca. Bărbatul a rămas fără permis și s-a ales cu amendă

VIDEO. Porc, filmat când se plimba nestingherit pe Bulevardul Muncii din Cluj-Napoca

abonare newsletter