Administrație

Statul reia investiția în centrele de deșeuri, cu bani din PNRR. Consiliul Județean Cluj s-a chinuit un deceniu să inaugureze CMID

Statul român vrea să facă din tema selectării și prelucrării deșeurilor un program funcțional, context în care reia procedurile începute în urmă cu 15 ani în acest domeniu. Consiliul Județean Cluj s-a chinuit mai bine de zece ani să facă din sistemul de management integrat al deșeurilor un centru funcțional.

Colectare selectivă deșeuri în Cluj-Napoca/ captură foto Emil Boc Facebook

 

 


După 15 ani, România face primul pas pentru gestionarea deșeurilor

 

În Cluj, după ce Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) a fost inaugurat parțial (2020), cu o primă celulă de prelucrare a gunoaielor, autoritățile fac eforturi disperate pentru a ecologiza rampa temporară de gunoaie de la Pata Rât, spre a evita supraaglomerarea și blocarea CMID din cauza cantității de deșeuri ce urmează a fi depozitate și prelucrate în centrul integrat. 


Pe final de 2022, Ministerul Mediului readuce în actualitate însemnătatea centrelor de prelucrare a deșeurilor. 

Ministerul Mediului reia în 2022 o serie de investiţii care au început acum 15 ani în sistemele integrate de gestiune a deşeurilor, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Cosmin Dorin Teodoru, director general în cadrul Direcţiei Generale Deşeuri şi Situri Contaminate din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), potrivit Agerpres.ro


Obiectivul declarat al autorităților: prelucrarea deșeurilor

Reciclarea în sine este ultimul pas spre care ne îndreptăm, din păcate, foarte, foarte încet. Ministerul Mediului a ajuns, astăzi, în 2022, să reia nişte investiţii care au început acum 15 ani, în 2007 - 2008, când au început investiţiile în sistemele integrate de gestiune a deşeurilor. Poate că astăzi am fi avut primul incinerator de deşeuri municipale din România, dacă lucrurile se întâmplau când trebuia şi cum trebuia. După 15 ani ne întoarcem la investiţiile în colectarea separată, pentru că asta face PNRR-ul”, a declarat Cosmin Teodoru. 


Autorităților publice locale le revine sarcina de a comunica cetățenilor modul în care decurge procesul de colectare selectivă a deșeurilor. 

Din păcate, potrivit autorităților, procesul de reciclare din România costă mai mult decât în alte state, deoarece deşeurile sunt amestecate, contaminate şi necesită un consum de energie suplimentar, alături de un efort de resurse umane.


„Evident că vor fi minimum cinci pubele pentru fiecare fracţie, pentru că ne întoarcem la subiectul reciclare. (...). Ajungem să ne plângem că reciclarea în România costă mai mult ca în restul Europei. Da, este posibil, din păcate, să coste mai mult, pentru că materialele ajung amestecate, contaminate, necesită un consum de energie suplimentar, un efort de resurse umane. 

Toate acestea se traduc în costuri. Deci, cu cât ne facem treaba mai bine la început la colectarea separată, cu atât costurile vor fi mai mici pe parcurs şi chiar putem recupera anumite costuri pe care le-a făcut autoritatea publică”, a declarat Cosmin Teodoru, director general în cadrul Direcţiei Generale Deşeuri şi Situri Contaminate din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).

Colectare selectivă a la Cluj

La Cluj, programul selectării deșeurilor pe categorii a devenit literă de lege din iulie 2019. 

Începând cu Iulie 2019, la nivelul municipiului Cluj-Napoca, selectarea colectivă a deșeurilor, pe patru fracții, a devenit literă de lege prin intermediul unui proiect de hotărâre. 

Autoritățile au desfășurat un proiect amplu de montare a unor platforme subterane de deșeuri pe fracții în cartierele orașului. 

Tot din 2019, clujenii pot urmări traseul mașinilor de gunoi. 

Oricum, tema educației privind managementul deșeurilor înregistrează lacune considerabile în municipiul Cluj-Napoca. 

În primăvara acestui an, administrația locală căuta soluții inovatoare pentru ecologizarea rampei temporare de la Pata Rât, administrată de Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj, astfel încât să nu fie nevoie ca tonele de gunoaie care s-au strâns aici în ultimii ani să fie mutate la CMID, odată cu deschiderea totală a centrului. 

Temerea administrației locale este că, dacă munții de gunoaie ar fi mutați în celula de depozitare de la CMID, aceasta s-ar umple prea repede.

De altfel, Clujul a transferat anual cantități însemnate de gunoaie către stațiile de prelucrare din țară, precum cele din Aleșd, Deva, Hoghitz sau Câmpulung.

CITEȘTE ȘI:

Bihorul depășește Clujul la selectarea colectivă a deșeurilor. Cum învață bihorenii să arunce corect gunoiul, de pe telefonul mobil?

Gunoiul de la Pata Rât nu va mai fi transferat în CMID. Primăria caută soluții inovatoare ca să neutralizeze rampa

Ultimele Stiri
abonare newsletter