Actualitate

O săptămână de război în Ucraina: Peste două mii de civili morți, un milion de refugiați și o nouă rundă de negocieri

În ultima săptămână, atacurile Rusiei asupra Ucrainei, de o brutalitate nemaivăzută pe continent de la Al Doilea Război Mondial, au îngrozit întreaga lume, un deznodământ pentru războiul care ajunge până la granița țării noastre fiind greu de întrezărit.

 

 


Pe 24 februarie, la orele 5.30 (4.30 ora României), președintele rus Vladimir Putin anunța la televizor, într-un discurs surpriză, o operaţiune militară în Ucraina, pentru a-i „apăra pe separatiștii” din estul țării. La scurt timp după anunț, forțele militare din țara vecină raportau explozii în Odesa, Mariupol, Harkov, Nipru, Kramatorsk și la aeroportul din Kiev.

 


Joi, 3 martie, am pășit în a opta zi de război, după încă o noapte de bombardamente intense în marile orașe ale Urainei. A doua rundă de negocieri a fost anunțată de delegaţiile rusă şi ucraineană, în Belarus, pentru a încerca să ajungă la un acord de încetare a focului, în timp ce numărul refugiaţilor de război ucraineni a depăşit deja un milion de persoane. Negocierile urmau să înceapă la ora locală 15.

 


Citiți știrile monitorulcj.ro și pe Google News

 

Peste 2.000 de civili uciși

Peste 2.000 de civili au fost ucişi şi sute de structuri au fost distruse, inclusiv instalaţii de transport, spitale, grădiniţe şi locuinţe, în timpul invaziei ruse din Ucraina, a informat miercuri Serviciul de Urgenţă ucrainean.

Marți, orașul Harkov a fost bombardat masiv, iar o bază militară aflată la 15 kilometri de graniţa cu România a fost vizată de un atac cu rachete. Rusia a atacat un turn de televiziune din Kiev, în timp ce un convoi uriaș de blindate continuă să avanseze spre capitala ucraineană.


Câți soldați ruși au murit?

Pentru prima oară, miercuri, Kremlinul a recunoscut că are pierderi de vieți umane în rândul soldaților din Ucraina, salutând joi eroismul trupelor ruse care luptă în Ucraina şi care „vor intra în istorie”, calificând totodată drept „tragedie” moartea militarilor ruşi. În timpul conferinţei sale de presă zilnice, Peskov a dezminţit speculaţiile conform cărora autorităţile ruse ar intenţiona să introducă legea marţială în urma invaziei ruse în Ucraina şi că vor împiedica oamenii să părăsească Rusia.

De joi, de la invadarea Ucrainei, au fost uciși 498 de militari ruși, în timp ce alți aproape 1.600 au fost răniți, bilanțul fiind anunțat de către Ministerul Apărării din Rusia, conform CNN. De cealaltă parte, armata Ucrainei susține că doar în primele cinci zile de conflict peste 5.800 de soldați ruși ar fi murit. Bilanțul făcut de ucraineni include și o listă a pagubelor: 211 tancuri și 862 de blindate distruse, 30 de avioane și 31 de elicoptere doborâte.


Herson, cel mai mare oraș capturat de ruși

Responsabili ucraineni au confirmat în cursul nopţii de miercuri spre joi prezenţa armatei ruse la Herson, mare oraş din sudul ţării pe care Moscova a anunţat că l-a cucerit dimineaţă după lupte aprige. Este cel mai mare oraş capturat de forţele ruse de la începutul invaziei în urmă cu şapte zile.

Şeful administraţiei regionale, Ghenadi Lahuta, a îndemnat locuitorii pe reţeaua Telegram să stea acasă, spunând că „ocupanţii (ruşi) sunt în toate cartierele oraşului şi sunt foarte periculoşi”.

Avansul forţelor ruse către capitala ucraineană Kiev a înregistrat puţine progrese în ultimele trei zile, iar oraşele Harkov, Cernigău şi Mariupol rămân în mâinile ucrainenilor, potrivit serviciilor de informaţii britanice.

„Principala parte a coloanei ruse lungi care avansează spre Kiev rămâne la 30 de kilometri de centrul oraşului, fiind ţinută în loc de rezistenţa ucraineană înverşunată, de defecţiuni mecanice şi de blocaje”, a anunţat Ministerul Apărării britanic într-o actualizare a datelor primite de la serviciile de informaţii.

Zelenski: „Liniile de apărare ale Ucrainei rezistă” 

Liniile de apărare ale Ucrainei rezistă în faţa atacului rus, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în cea mai recentă înregistrare a sa video, joi. Totodată, Zelenski a adăugat că, de la miezul nopţii, nu a existat niciun moment de respiro în bombardamentul forţelor ruse asupra Ucrainei.

„Nu avem nimic de pierdut în afara propriei noastre libertăţi”, a spus Zelenski, adăugând că Ucraina este aprovizionată zilnic cu arme de aliaţii săi internaţionali.

Rubla a atins un nou nivel minim

Rubla s-a depreciat şi mai mult joi, atingând un nivel record faţă de dolar şi euro, după ce agenţiile de evaluare financiară Fitch şi Moody's au retrogradat cu şase trepte ratingul Rusiei, la categoria „junk” (nerecomandat pentru investiţii), spunând că sancţiunile occidentale sporesc incertitudinile privind capacitatea ţării de a-şi rambursa datoriile şi slăbesc economia, transmite Reuters.

Joi dimineaţa, moneda Rusiei a coborât până la un curs de 117,50 ruble pentru un dolar şi 124,10 ruble pentru un euro, depreciindu-se cu peste 10% faţă de dolar şi cu peste 7% faţă de euro.

Pieţele financiare din Rusia s-au confruntat cu turbulenţe semnificative, după ce forţele militare ruse au lansat o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei - terestră, aeriană şi navală. Atacul a determinat Occidentul să impună sancţiuni dure Moscovei.

De când trupele ruse au intrat în 24 februarie în Ucraina, rubla s-a depreciat cu aproape 30% faţă de dolar, iar analiştii cred că în viitor cursul de schimb va rămâne extrem de volatil. Guvernul a ordonat exportatorilor ruşi să să convertească în ruble 80% din veniturile lor în valută, pentru a sprijini moneda locală. Tranzacţiile la Bursa de la Moscova au rămas în mare parte închise joi, a patra zi de restricţii ordonată de Banca Centrală a Rusiei.

Sesizare a Procurorului Curţii Penale Internaţionale

Ministerul Afacerilor Externe a anunţat, joi, că România s-a alăturat demersului comun de sesizare a Procurorului Curţii Penale Internaţionale în legătură cu situaţia din Ucraina, ministrul Bogdan Aurescu afirmând că aceasta „confirmă angajamentul ferm al ţării noastre pentru combaterea impunităţii pentru cele mai grave infracţiuni şi pentru consolidarea respectului pentru valorile păcii şi umanismului”. „Victimele agresiunii Rusiei în Ucraina merită dreptate, iar Curtea Penală Internaţională este cea mai în măsură să acţioneze în acest scop”, a arătat el.

Conform sursei citate, acest demers urmăreşte accelerarea procedurilor judiciare ale instanţei internaţionale şi demararea de îndată a anchetei Procurorului CPI, în special în legătură cu situaţia actuală.

La 28 februarie 2022, Procurorul CPI a decis, conform art.15, alin.3 din Statut, să solicite Camerei Preliminare autorizarea deschiderii unei anchete cu privire la situaţia din Ucraina. Procurorul Curţii Penale Internaţionale, Karim Khan, a anunţat că a deschis o achetă cu privire la presupuse crime de război, crime împotriva umanităţii sau genocid în Ucraina începând din 21 noiembrie 2013. Ancheta include şi perioada de când Rusia a invadat Ucraina, potrivit AP. Ancheta lui Khan vine după ce 39 de state, între care şi România, au sesizat Curtea Penală Internaţională.

Partea cea mai grea a războiului din Ucraina abia urmează

În timp ce armata rusă a înconjurat şi bombardează mai multe oraşe din Ucraina, ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a apreciat joi că „se poate ca partea cea mai rea abia să urmeze”, transmite AFP.

„Este de temut o logică a asediului”, cu care „ruşii sunt obişnuiţi”, a avertizat şeful diplomaţiei franceze la televiziunea publică France 2. „Amintiţi-vă de Alep, Groznîi”, a spus el, referindu-se la distrugerea cu bombe ruseşti a oraşelor respective din Siria, respectiv Cecenia, în istoria recentă.

ONU: Un milion de refugiaţi au fugit din Ucraina

Un milion de refugiaţi au fugit din Ucraina în ţările vecine de la începutul invaziei ruse în urmă cu o săptămână, a declarat joi Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi, Filippo Grandi.

„În doar şapte zile, am asistat la exodul a un milion de refugiaţi din Ucraina către ţările vecine”, a scris Filippo Grandi pe Twitter. „Pentru alte milioane, în interiorul Ucrainei, este timpul ca armele să fie reduse la tăcere, astfel încât asistenţa umanitară să poată ajunge şi să salveze vieţi”, a pledat el.

Un număr de 25.924 de cetăţeni ucraineni au intrat în România doar de miercuri până joi, în creştere cu 8% faţă de ziua precedentă, a informat, joi, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră. De la declanșarea războiului în Ucraina, în țara noastră au ajuns în total aproape 140.000 de refugiați.

CITEȘTE ȘI:

Organizatorii de festivaluri din Cluj lansează „biletul de solidaritate” pentru Ucraina și trimit ajutoare la Cernăuți

Ultimele Stiri
abonare newsletter