Actualitate

RETROSPECTIVĂ 2017: Piaţa imobiliară şi-a revenit pe creştere. Clujul este campion absolut în ceea ce priveşte creşterile de preţuri pe segmentul rezidenţial

Numărul tranzacţiilor a crescut în 2017, ajungând la aproximativ 580.000, în condiţiile în care preţurile caselor au avansat, pe medie, cu 10%, lucru care a plasat piaţa imobiliară printre factorii cu risc mediu la adresa stabilităţii financiare, arată statisticile oficiale.

În primele 11 luni ale anului 2017 au fost înregistrate, în toată ţara, 571.828 de vânzări imobiliare, arată datele centralizate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), ceea ce înseamnă că totalul anului se ridică la 580.000 de tranzacţii.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate în Bucureşti (73.703), Cluj (40.043) şi Ilfov (33.384). Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Teleorman (4.131), Sălaj (3.622) şi Caraş-Severin (3.325).

Potrivit ANCPI, numărul ipotecilor, la nivel naţional, a fost de 229.534. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate în Bucureşti (46.341), Ilfov (16.167) şi Cluj (14.971). La polul opus se află judeţele Covasna (1.010), Gorj (935) şi Sălaj (755).

Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole sunt Timiş (7.943), Arad (6.980) şi Dolj (6.692).

În 2017, vânzătorii de apartamente şi-au majorat pretenţiile cu peste 10%, arată cea mai recentă analiză realizată de un site de imobiliare. Capitala a consemnat cea mai mică marjă anuală de creştere a preţurilor, respectiv aproximativ 10%, de la 1.141 la 1.256 de euro pe metru pătrat util. Apartamentele vechi s-au apreciat în acest răstimp cu 9,27% (de la 1.090 la 1.191 de euro pe metru pătrat util), iar cele noi cu 10,92% (de la 1.172 la 1.300 de euro pe metru pătrat util). Defalcat pe trimestre, aşteptările vânzătorilor bucureşteni s-au majorat cu 2,98% în T1, cu 2,38% în T2, cu 4,24% în T3, însă cu doar 0,16% în T4.

Şi anul acesta, capitala Transilvaniei - Cluj-Napoca - este campioana absolută în ceea ce priveşte creşterile de preţuri pe segmentul rezidenţial: în 2017, aşteptările vânzătorilor de apartamente s-au ridicat, cu aproximativ 16,84%, de la 1.247 la 1.457 de euro pe metru pătrat. Clujul a recuperat, astfel, cea mai mare parte din declinul consemnat în perioada de recesiune, valoarea actuală situându-se foarte aproape de punctul maxim al pieţei, respectiv 1.551 de euro pe metru pătrat util (în aprilie 2008). În ultimele 12 luni, locuinţele vechi din Cluj-Napoca s-au apreciat cu 18,3% (de la 1.279 la 1.513 euro pe metru pătrat util), iar cele noi cu 17,4% (de la 1.184 la 1.390 de euro pe metru pătrat util). Evoluţia trimestrială a preţurilor apartamentelor (noi şi vechi) a fost una atipică în oraşul de pe Someş: dacă în primele trei luni ale anului pretenţiile vânzătorilor au crescut uşor, cu doar 1,04%, în trimestrul al doilea a avut loc un salt de 8,89%, iar în cel de-al treilea, o creştere de 6,05%; în trimestrul al patrulea, însă, locuinţele s-au apreciat cu 0,14%.

Oraşul de la malul mării, Constanţa, este celălalt mare centru regional în care apartamentele au depăşit în 2017 pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat util; mai exact, preţurile au crescut aici cu 12,74%, de la 973 la 1.097 de euro pe metru pătrat util. Locuinţele vechi de la Constanţa s-au scumpit cu 12,7% în ultimele 12 luni (de la 969 la 1.092 de euro pe metru pătrat util), iar cele noi cu 12,44% (de la 989 la 1.112 euro pe metru pătrat util). Cel mai mare avans, de 5,24%, a avut loc în trimestrul al doilea, în vreme ce, în T1 şi T3, creşterile au fost mai mici de 2% (1,95% şi, respectiv, 1,72%); în trimestrul al patrulea, însă, aşteptările proprietarilor au înregistrat un avans moderat, de 3,3%, mai exact.