Actualitate

Politica a învins cultura. De ce a pierdut Clujul titlul de Capitală Culturală Europeană 2021?

De ce a pierdut Cluj-Napoca titlul de Capitală Culturală Culturală Europeană 2021 în competiţia cu Bucureşti, Baia-Mare şi Timişoara?

Politica a învins cultura

Cluj-Napoca a pierdut vineri titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. Din cele patru oraşe care au ajuns în finală (Cluj-Napoca, Timişoara, Bucureşti, Baia-Mare), Timişoara a câştigat. Majoritatea clujenilor au fost convinşi că oraşul lor va fi cel care va primi titlul din simplul motiv că autorităţile şi ONG-urile au susţinut de nenumărate ori că jucăm la sigur, cu titlul pe masă. Mesajul lor le-a insuflat clujenilor o încredere oarbă că totul ar fi doar o formalitate şi că municipiul Cluj-Napoca va fi câştigător la mare distanţă de celelalte oraşe.

Toată lumea îşi pune întrebarea de ce a pierdut Clujul ? Cine este vinovat pentru eşecul Clujului care a pierdut o şansă istorică ? Ce a avut Timişoara şi nu a avut Clujul ? Răspunsul la prima întrebare este relativ simplu : atât autorităţile cât şi ONG-urile au avut un mesaj ambiguu, legat de multiculturalitate. S-a vorbit mult despre conceptul East of West, diversitate cultural, diferenţă şi deschidere. S-a lansat şi o campanile vizuală în acest sens pentru a ilustra cât mai bine conceptul care dădea Clujul câştigător sigur.


Iată ce spuneau cei de la Asociaţia Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană, în urmă cu câteva luni : Orașul „joacă această finală cu titlul pe masă”, cum s-ar spune. De aici apare orientarea spre public, spre suporteri. Din acest punct de vedere, comunicarea se dorește a fi un prilej pentru trăirea comună (și comunitară) a unei stări privilegiate, așa-numita „stare de deschidere”.

Este, practic, atuul Clujului ca oraș dinaintea juriului, valoare exprimată și prin conceptul aplicației din concurs, respectiv „East of West”. Campania își propune să scoată în evidenţă ceea ce, paradoxal, în loc să dezbine, leagă acest oraș: diferențele. Din acest punct de vedere, Clujul joacă acest avantaj mergând pe mâna întâlnirii şi dialogului între culturi. De aici, și sloganul proiectului: „Servus!”


Acestui concept de multiculturalitate ambiguu se adaugă chestiunea plăcuţelor bilingve, solicitate de Grupul de Iniţiativă Musai – Muszaj. Primarul Emil Boc s-a încăpăţânat să nu dea curs cererii acestora şi s-a ajuns chiar în instanţă. De ce a refuzat Boc să monteze plăcuţe bilingve la intrările în oraş? Ar fi pierdut voturi importante dacă ar fi acceptat montarea plăcuţelor bilingve. În iunie au fost alegerile locale, iar în decembrie urmează alegerile parlamentare. Boc s-a încăpăţânat, a călcat în picioare conceptul de multiculturalitate şi a preferat să aibă asigurată victoria la locale decât să accepte propunerea celor de la Musai-Muszaj şi să dovedească faptul că există acel concept de unire prin diversitate, deschidere şi multiculturalitate.

Citeşte şi :


FOTO Dezamăgire la Cluj. Timişoara va fi Capitală Culturală Europeană în 2021

Clujenii sunt pregătiţi pentru titlul de Capitală Culturală, dar Clujul nu este pregătit. Cinci idei exprimate de Musai-Muszaj


Clujeanul care a anticipat victoria Timișoarei. Anunțul l-a surprins chiar în orașul de pe Bega

Reacția asociației Cluj 2021 după ratarea titlului. "Așteptăm să vedem ce nu am făcut bine". Boc: "continuăm munca"


Multiculturalism de Cluj: viceprimarul UDMR îl citează pe Iorga, după ratarea titlului CCE 2021

abonare newsletter