Actualitate

Percheziţii DNA la Institutul Oncologic "Ion Chiricuţă" din Cluj-Napoca

Procurorii DNA fac percheziţii, marţi, la companii farmaceutice, la distribuitori de medicamente, la spitale şi clinici de oncologie, într-un dosar în care se fac cercetări pentru fapte de corupţie, în legătură cu înţelegeri privind prescrierea unor medicamente, cu "recompensarea" doctorilor.

sursa foto urbo.ro

Procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracţiuni de corupție şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada 2012 – 2015.

“În cursul zilei de 28 iulie 2015, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 61 de locații situate în municipiul Bucureşti şi județele Ilfov, Sibiu, Mureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Timiş, reprezentând sediile unor societăți comerciale şi domiciliile unor persoane fizice. În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații și din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei”, se arată într-un comunicat de presă al DNA.


Surse judiciare au declarat  că anchetatorii fac percheziţii la clinici de oncologie din cadrul spitalelor judeţene Sibiu, Zalău, Târgu Mureş, la Casa Judeţeană de Asigurări de Săntate Sălaj, Institutul Oncologic "Ion Chiricuţă", Spitalul din Cluj-Napoca, Cabinetul Oncologic de la mansarda Ambulatoriului de specialitate al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, şi la firme şi distribuitori de medicamente pentru cancer.

Potrivit surselor citate, firmele de medicamente vizate în cauză sunt suspectat au oferit unor medici din cadrul unor spitale din judeţele Mureş, Sălaj, Sibiu, Bistriţa-Năsăud şi Cluj achitarea cheltuielilor la diverse simpozioane şi congrese internaţionale, acoperind şi cheltuieli personale ale acestora, excursii în mai multe ţări, bunuri, foloase şi alte servicii, condiţionându-le de prescrierea medicamentelor pe care le produc sau pe care le distribuie şi optând pentru medicamentele mai scumpe, în locul celor generice, echivalente, care au aceeaşi compoziţie chimică şi acelaşi efect terapeutic, dar sunt mai ieftine.


Unii dintre medicii care ar fi implicaţi în această activitate ar fi făcut parte din comisiile de achiziţii de medicamente organizate la nivelul spitalelor. Aceştia, pentru achiziţia anumitor medicamente, ar fi pretins şi primit foloase de la furnizorii de medicamente cărora le-ar fi oferit avantaje în acest scop.

Sursele citate au precizat că în aceste activităţi ar fi fost implicaţi 16 medici, şefi ai clinicilor şi secţiilor de oncologie, medici specialişti oncologi, coordonatori şi responsabili ai Programului Naţional de Sănătate, subprogramul Oncologie, inclusiv un preşedinte al Comisiei de Oncologie şi un inspector de la DSP Mureş care controlează farmacii.


Sursele citate au precizat că, la nivel naţional, fenomenul este "îngrijorător" pentru sistemul de sănătate, acţiunile de "recompensare" a unor persoane din lumea medicală, în scopul creşterii vânzărilor de medicamente pe piaţa farmaceutică din România pentru anumite companii farmaceutice sau pentru medicamente distribuite de anumiţi distribuitori, fiind larg răspândite.

Reprezentanţii zonali ai firmelor de medicamente ar fi fost cei care ţineau efectiv legătura cu medicii coordonatori de program şi cei de specialitate, pe care îi stimulau material pentru a prescrie, cu predilecţie, produse ale firmelor implicate, precum şi cu funcţionarii CJAS, pentru aprobarea cu celeritate a dosarelor pacienţilor cărora li se decontează, în cadrul Programului Naţional de Sănătate, aceste medicamente.


În unele situaţii, în această reţea ar fi fost implicaţi şi reprezentanţi şi angajaţi ai unor farmacii, care asigurau eliberarea medicamentelor prescrise cu predilecţie de către medici şi care erau aprovizionaţi, pe baza înţelegerilor existente, de către producătorii şi distribuitorii agreaţi, susţin sursele citate.

În multe situaţii, livrarea către farmacii a anumitor medicamente de către producătorii şi distribuitorii agreaţi s-ar fi realizat după emiterea reţetelor de către medici, urmărindu-se cu atenţie să nu fie eliberate alte medicamente alternative. În acest scop, ar fi existat o comunicare strânsă între medicul prescriptor, farmacist şi reprezentantul medical sau managerul de produs, în vederea coordonării activităţii, au mai arătat sursele citate.

Ultimele Stiri
abonare newsletter